Lipsa resurselor de apă va genera conflicte

Data actualizării: 11.11.2016 11:24 Data publicării: 20.06.2016 10:34

India se confrută cu cea mai mare criză a apei din ultimii ani. Seceta a afectat în jur de 330 milioane de oameni, un sfert din populație (așteptările sunt ca nici musonul din iunie să nu rezolve problema n.r.).

Etiopia a avut cea mai mare secetă din ultimele decenii, iar pierderea recoltelor a creat o criză alimentară care a afectat 10% din populație.

În aceste condiții, riscul apariției conflictelor pentru resurse este ridicat.

În trecut, astfel de secete au dus la conflicte sau chiar războaie între comunități și state vecine.

Unul dintre primele conflicte de acest tip a fost consemnat în istorie acum 4.500 de ani, când orașul-stat Lagash, care se afla între râurile Tigru și Eufrat (unde este azi Irak-ul), a lăsat orașul Umma fără apă, prin devierea cursului râului. Goana după apă a generat incidente violente în China antică și a alimentat instabilitatea politică în Egiptul din vremea faraonilor.

În zilele noastre, războaie între țări pentru resursele de apă au devenit neobișnuite, datorită dialogului și cooperării transfrontaliere. Totuși, în interiorul granițelor țărilor, competiția pentru rezervele de apă generează din ce în ce mai des instabilitate și conflicte — accelerate de schimbările climatice la nivel global, care produc fenomene meteorologice extreme.

După cum detaliem în noul nostru raport „ High and dry: Climate change, Water and the Economy” (Împotmoliți. Schimbările climatice, apa și economia), rezervele scăzute de apă reduc dezvoltarea economică, provoacă migrația și dau naștere conflictelor civile (încurajând și mai mult migrația).

Aceste urmări se pot vedea sub forma unor cicluri de-a lungul ultimelor decenii. De exemplu, în Africa subsahariană, după perioade cu puține ploi, au apărut des războaie civile, ciocniri violente sau schimbări de regim în ultimii 20 de ani. Secete din Africa și India rurală au dus la o migrație semnificativă — internă sau în afara granițelor. Oamenii s-au îndreptat către regiuni în care exista apă, în general orașe — iar aceasta a creat o presiune socială.

În raportul nostru anticipăm faptul că deficitul de apă va alimenta conflicte ciclice pentru resurse, începând cu regiuni precum Orientul Mijlociu și în Africa (regiunea Sahel), unde agricultura rămâne o sursă majoră a ocupării forței de muncă.

Din fericire, există căi de evitare a acestor cicluri ale sărăciei și a conflictelor. Dacă țările acționează acum pentru administrare eficientă a resurselor de apă, accentul se va muta de la problemele insuficienței apei și este posibilă chiar o creștere economică.

O țară cu probleme legate de apă, care a trecut la acțiune pentru a face față schimbărilor climatice este Maroc. În anii în care cantitatea de precipitații este scăzută, autoritățile care administrează bazinele hidrografice nu prioritizează sistemul de irigații, care consumă cea mai mare cantitate de apă din rezervele țării. Pe de altă parte, fiindcă agricultura hrănește populația, guvernul a investit în modernizarea infrastructurii sistemului de irigații, pentru a le permite fermierilor eficientizarea apei și adaptarea la variațiile de cantitate. Autoritățile marocane lucrează și pentru a îmbunătăți administrarea pânzei freatice, pentru a se evita extragerea excesivă.

Fermierii primesc un sprijin ce îi ajută să administreze mai eficient apa pluvială — de pildă prin introducerea unor practici adaptate la schimbările climatice, precum semănatul direct care, în timpul anilor secetoși, duc la producții sporite și sunt mai eficiente decât practicile tradiționale.

Mesajul din Maroc și din raportul nostru este că prin politici și intervenții inteligente în administrarea apei, țările pot asigura un viitor adaptat la schimbările climatice și rezerve de apă. La baza strategiilor de management eficient al rezervelor de apă vor sta soluții precum îmbunătățirea gestionării acțiunilor de alocare a resurselor de apă, adoptarea de măsuri care să stimuleze creșterea eficienței utilizării apei, investiții în infrastructură, o mai bună planificare urbană, management al riscului, informarea și implicarea cetățenilor.

Recent s-a înființat o Comisie internațională la nivel înalt (cuprinde zece șefi de stat) care va promova o mai bună gestionare a rezervelor de apă la nivel planetar.

Bineînțeles, nu toate țările vor avea aceeași strategie pentru siguranța viitorului. Dar, pe măsură ce țările își dezvoltă strategiile, acestea pot colabora și pot face schimb de idei și sfaturi. Guvernele statelor pot lua măsuri pentru a se asigura că cetățenii și economiile sunt pregătite pentru problemele care sunt aproape.

Titlul, introducerea și sublinierile aparțin editorului (contact: laura.stefanut@digi24.ro)

Puteți urmări Opinii și Analize care explică actualitatea pe Facebook