Frații noștri din Republica Moldova au un mare avantaj în perspectiva turului 2 al alegerilor prezidențiale: își cunosc bine candidații. Au avut ocazia să-i vadă la treabă pe Igor Dodon ca președinte și pe Maia Sandu în opoziție și ca premier. Așadar, votul de duminică va fi în cunoștință de cauză. Și va însemna opțiunea pentru ceea ce reprezintă, în mod evident, fiecare din cei doi.
Dodon e garantul încremenirii într-un timp postsovietic, dominat de o inerție soră cu moartea. Frica de schimbare și necunoscut, lipsa de vlagă pentru adaptarea la realitate ne sunt cunoscute, din păcate, și nouă, românilor din dreapta Prutului. A durat mult până segmente tot mai largi de populație și-au depășit limitele impuse de jumătatea de secol de comunism. Un rol major joacă în acest proces diaspora - ceea ce Dodon numește "electorat paralel", dovedind, așa cum au făcut-o și alții la București înaintea lui, o neînțelegere gravă a stării de fapt și o incapacitate de racordare la ritmul societății.
De altfel, Dodon s-a dovedit a fi departe de agenda cetățenilor moldoveni, dar și de propriile promisiuni electorale din 2016. N-au "sărit surcele" din autorii "furtului secolului", așa cum a promis legat de miliardul de dolari furat din băncile moldovenești în 2014. Și nici n-a rezolvat problema accesului produselor moldovenești pe piața rusă, deși a fost dispus la compromisuri grele, inclusiv prin gesturi incalificabile, cum a fost depunerea de flori la monumentul cazacilor mercenari din Bender – cei care i-au ucis pe polițiștii moldoveni în războiul din 1992!
Maiei Sandu i se reproșează, în special, că a mușcat din "mărul otrăvit" întins de socialiști anul trecut, când a acceptat conducerea guvernului. Politic vorbind, cred că a greșit: acum ar fi stat mai bine în sondaje, dacă nu intra la guvernare pentru numai cinci luni. Dar ca om de stat a procedat corect. N-ar fi fost mult mai dificilă despărțirea Moldovei de dominația oligarhică?! Să nu uităm contextul în care a fost ales Guvernul Sandu...
Maia Sandu a deschis mai larg ușa Moldovei spre lumea civilizată. În mod natural, dar prea lent în raport cu potențialul, republica dintre Prut și Nistru e tot mai conectată la Occident, după eliminarea barierelor vamale și a vizelor în relația cu UE. Uniunea Europeană e principalul partener comercial al Moldovei și suporterul de bază al reformelor pentru întărirea și eficientizarea instituțiilor de la Chișinău. Numai în această vară, UE a acordat Moldovei asistență macro-financiară în valoare de 100 de milioane de euro, în contextul dificultăților economice provocate de pandemie și în ciuda îngrijorărilor de la Bruxelles privind instabilitatea politică și lipsa de voință reformatoare a actualei puteri.
Ca membru al Delegației Parlamentului European pentru relația cu Republica Moldova și al Comisiei pentru Comerț Internațional – inclusiv ca raportor al Socialiștilor Europeni din această comisie privind Aplicarea Acordului de asociere UE - Moldova – am susținut și voi sprijini în continuare consolidarea cooperării și ajutorului spre Moldova. A fost, de altfel, o prioritate pentru mine ca prim-ministru, de aceea am lansat lucrările de racordare energetică, materializate în gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Relația privilegiată a României cu frații noștri de peste Prut reprezintă, pentru mine și pentru PSD, un element esențial în programul nostru politic.
Locul celor două state românești este umăr lângă umăr, într-o Europă unită și prosperă! Mai rămâne, acum, ca alegătorii moldoveni să își exprime ferm voința de modernizare și dezvoltare.
