Toate partidele parlamentare se declară entuziast mulțumite de rezultatele alegerilor. Liviu Dragnea, Vasile Blaga, Alina Gorghiu, Traian Băsescu, Călin Popescu Tăriceanu, Gabriel Oprea, Kelemen Hunor jubilează la unison. Nu există învinși în lumea lor.
Parteneri împotriva naturii, stânga-dreapta, sau dușmani de moarte până de curând, cu toții au îngropat, azi, sub fraze elogioase, toate supărările care i-au despărțit vreodată. Fie pornite de la bani, fie de la împărțeala funcțiilor, fie de la varianta românească a ”jocurilor foamei” – cine reușește pe cine să bage în pușcărie. Uniți în nemișcare și zâmbind larg cred că se pot salva.
Nu contează că un partid a obținut 40% și altul 4%. Nu contează că un alt partid avea cu 15% mai mult în sondaje în urmă cu doar câteva luni iar azi a ajuns să nu mai conteze ca forță politică în capitala țării. Nu contează că un altul este partidul unui fost președinte de țară, care aduna la o singură baie de mulțime mai mulți oameni decât i-au votat acum candidații. Nu contează. Cu toții sunt mulțumiți.
Nu contează nici că mulți dintre liderii care au ieșit azi să își anunțe performanțele extraordinare sunt șefi peste niște partide zombi. Morți scălâmbăindu-se grotesc care conduc alți morți scuturați de spasme, cu toții convinși că fără agitația lor nevrotică lumea s-ar opri în loc.
De fapt, mai toți așteaptă, cerșesc chiar, lovitura de grație a DNA care să le redea liniștea. Să-i trimită în locul cu verdeață, unde e mai multă bucurie decât întristare și timp din belșug pentru hobby și trabuc, unde se odihnesc Hrebenciuc, Mazăre, Videanu, Oprescu și mulți alți camarazi, retrași prematur.
”Cel mai bun scor din 1990 încoace, am reuşit să reconstruim dreapta” spun Blaga și Gorghiu. ”Un scor istoric,” spune Dragnea despre rezultatul PSD în București. ”Suntem mulţumiţi că intrăm în primele patru partide,” declară Băsescu. ”Rezultatele confirmă parțial speranțele noastre,” spune Tăriceanu.”Rezultatul e promițător, suntem pe un trend crescător,” zice Gabriel Oprea. Ai spune că au reușit să suspende și aritmetica și din 100% toate cele șapte partide au reușit să înfulece câte o halcă de cel puțin 40%.
Și cu toate acestea, e de înțeles. Zâmbetele de azi maschează un monstruos suspin de ușurare. După sperietura pe care au tras-o anul trecut, în timpul protestelor de stradă post-Colectiv, când erau îngroziți că vor trebui să se reformeze din temelii ca să supraviețuiască, ce veste minunată au primit!
Au mai trecut cu bine peste un hop. Au reușit să mai păcălească o dată acea minoritate insignifiantă în calculele naționale dar care poate crea atâta tulburare printre partide când se decid, o dată la 25 de ani, să ocupe Piața Universității și să urle ”Corupția ucide!”.
Rezultatele votului confirmă victoria lor și înfrângerea noastră. În afară de București, unde Nicușor Dan și USB au reușit să înlocuiasă PNL în ierarhia politică, totul este aproape ca înainte de Colectiv. Ca întotdeauna, de fapt. PSD și PNL au făcut câteva mici schimburi de primării și cam atât.
Când vor fi disponibile cifrele finale se va vedea că dacă adunăm voturile obținute de USL și de PDL în 2012 cifra este foarte apropiată cu cea de ieri, cumulată, a PSD și a PNL. Cu alte cuvinte, cele trei partide, PSD, PNL (vechi) și PDL au reușit să-și păstreze electoratul captiv. Ba poate chiar și l-au sporit cu unii dintre votanții lui Dan Diaconescu rămași între timp fără idol. Votanții PP-DD au compensat, probabil, pierderile înregistrate de cei trei în favoarea ALDE și a USB.
Într-un fel se poate spune că USL s-a refăcut. Dar ar fi o subevaluare. USL s-a făcut și mai mare pentru că a înghițit, via PNL, și fostul PDL (ALDE și UNPR au fost oricum tot timpul în USL). Luând în calcul mulțumirea fără fisură de azi dar și non-combatul din campanie dintre PNL și PSD pe temele politice, pare că frăția transpartinică este în acest moment desăvârșită.
Dacă este așa, înseamnă că ieri a primit investirea oficială, la urne, perfect democratic, un batalion de oameni politici care cu foarte mici excepții gândesc la fel, au aceleași scopuri și aceiași dușmani. Și care nu așteaptă decât un semn pentru a trece la acțiune.
Am primit câteva telefoane supărate acum două săptămâni, după ce am scris editorialul ”Începe!”, în care afirmam că, după alegerile locale, au crescut șansele ca PSD să dea o lovitură legilor și instituțiilor anti-corupție deoarece mulți din PNL gândesc la fel ca social-democrații în această chestiune.
Iată că, azi, Alina Gorghiu, care nu simte că ar avea vreo responsabilitate pentru rezultatul PNL de la București, îmi confirmă temerile. Ea a declarat că discursul anti-corupţie a fost invalidat la acest scrutin, fapt care "ar trebui să pună pe gânduri electoratul şi partidele politice". E o diferență față de a spune că ”anticorupția ucide” precum foștii săi colegi din PNL, azi în ALDE, dar nu atât de mare pentru a nu stârni îngrijorare.
Mult mai onest ar fi fost ca Alina Gorghiu să fi remarcat șansa extraordinară pe care partidul său a avut-o, în urma acțiunilor DNA, de a propune candidați valoroși care să câștige alegerile și care să-i înlocuiască pe primarii corupți trași pe tușă. Și să admită că a ratat-o.
Dar la ce bun onestitatea și regretele când, vă reamintesc, toate partidele sunt foarte mulțumite cu rezultatul obținut?! Toate se declară atât de împăcate cu ierarhiile curente încât pare că nimeni nu își dorește nimic mai mult decât are în prezent. Așa arăta și raiul lui Marx - ”de la fiecare după posibilități, fiecăruia după nevoi”.
În atmosfera aceasta generală de mulțumire și veselie, singurii care nu au nici un motiv să râdă suntem noi. Cei care vom suporta încă patru ani efectele acțiunilor unei clase politice dominate de hoție și incompetență. Dar, la urma urmei, primim ce merităm. Câtă vreme vom continua să ne complacem în postura de victime și să acceptăm pasiv abuzurile castei hrăpărețe nu trebuie să ne așteptăm la nimic bun. Fiecare cedare în fața unei agresiuni reprezintă o invitație la repetarea ei.
