Guvernul Dragnea 2. Incompetență, improvizație, haos?
Și-a instalat șeful PSD și al doilea guvern. La doar șase luni după primul, având mai bine de jumătate din miniștri din rândul celor demiși pentru rezultate slabe și cu un program de guvernare substanțial ajustat. Am fi putut crede că, după sfada internă din PSD care a generat criză politică, nebunia se va opri aici, că Dragnea, Tăriceanu și ai lor vor începe cu adevărat să guverneze spre binele și interesul țării. Total greșit. Se înmulțesc, pe zi ce trece, semnele haosului în care guvernarea PSD-ALDE va împinge România.
Când au dat jos propriul guvern, social-democrații au spus că programul de guvernare va suferi ajustări de termene, nu de obiective, pentru a se recupera întârzierile cauzate de premierul propus chiar de ei. Când a devenit public noul program de guvernare, a ieșit însă la iveală adevărul. Da, vor pompa și mai mult în salariul minim pe economie, în pensii, în diferite ajutoare destinate celor cu venituri mici. Dar, vor și încerca să jupoaie cinci piei, nu una, de pe ceilalți, fie persoane fizice, fie firme.
Taxa de solidaritate, taxa pe produse nocive sănătății, impozitul pe cifra de afaceri, declarațiile de patrimoniu pe care vor fi obligați să le completeze românii sunt doar câteva exemple din noile găselnițe PSD-ALDE.
De fapt, este o debandadă de nedescris, un amalgam de intenții nedetaliate care lasă impresia de politici fiscale făcute pe genunchi, adevărate experimente derulate în disperare după bani. Iar declarații precum cele de miercuri, când Dragnea a lăsat a se înțelege că s-ar putea renunța la unele dintre măsurile de abia introduse în programul de guvernare, nu fac decât să întrețină impresia de improvizație și haos.
Efecte ale minunilor înscrise în programul de guvernare Tudose și ale „competenței” noului Cabinet impus de Dragnea s-au văzut chiar în ziua votului în Parlament și continuă să se vadă.
Întâi, s-a cutremurat bursa, ca urmare a gafei de proporții făcute de încă neînvestitul ministru al Finanțelor. Apoi, a început să curgă cu declarații de îngrijorare din partea investitorilor români, germani și americani, care au vorbit, în termeni duri, despre cum va dăuna României modelul fiscal propus de PSD-ALDE și cum vor avea măsurile anunțate „efecte negative directe” asupra companiilor și populației.
Luni, s-a dus la premierul nou instalat și ambasadorul SUA, Hans Klemm. Ce credeți că i-a spus Mihai Tudose? Că vrea să prezinte potențialilor investitori americani „oportunitățile de afaceri din țara noastră” și a dat asigurări că înțelege că „afacerile se dezvoltă pe stabilitate și predictibilitate”.
Între timp, leul scade ușor, dar constant în fața euro (de la 4,550 lei/euro pe 29 iunie la 4,586 lei/euro miercuri) și a dolarului (de la 3,985 lei/dolar pe 29 iunie la 4,051 lei/dolar miercuri). Să fie tot un efect al „revoluției” fiscale gândite în Kiseleff sau al majorărilor repetate de salarii în sistemul bugetar, așa cum sugerează analiștii unei bănci („Majorarea salariilor necesită deprecierea cursului. Conform estimărilor noastre, valoarea de echilibru a cursului de schimb euro-leu este în preajma nivelului de 5 lei”, raportul trimestrial macroeconomic al UniCredit Bank)?
Oricare ar fi răspunsul, viitorul nu sună prea bine.
Cât despre „stabilitatea și predictibilitatea” invocate de premierul Mihai Tudose, acestea par să fie bancul anului.
Să luăm teribila idee a impozitului pe cifra de afaceri, care ar trebui aplicată de la 1 ianuarie 2018. Adică, peste mai puțin de șase luni! Dincolo de faptul că analiștii au arătat că o treime dintre firme riscă insolvența, iar guvernatorul BNR a spus că ideea poate fi aplicată mai degrabă unui birt, suntem pe tărâmul speculațiilor.
Am aflat, pe surse, nu oficial, că premierul Tudose ar fi de acord cu introducerea impozitului pe cifra de afaceri, dar că vrea să fie făcute unele simulări și că ar fi luate în calcul trei trepte de impozitare (1%, 2% și 3%). Tot pe surse, am aflat că, în oricare dintre variante, aproape jumătate din firmele active în România se pot aștepta să plătească mai mult în 2018. Asta dacă Guvernul Dragnea 2 nu va renunța între timp.
Întreprinzătorii vor afla, concret, ce și cum doar cu câteva luni înainte de 1 ianuarie 2018, pentru că discuțiile și analizele de abia au început, iar Parlamentul a intrat în vacanță. Așa că orice modificare la Codul fiscal poate fi operată fie prin ordonanță de urgență, fie de la 1 septembrie încolo, când ar trebui să ajungă pe masa aleșilor și celebrul Cod Economic al României.
Apropo de ordonanțe de urgență, în prima ședință a Guvernului Tudose au fost adoptate nouă astfel de acte normative. În total, în șase luni de guvernare PSD-ALDE au fost adoptate 51 de ordonanțe de urgență, ca să ne fie și mai clară povestea cu predictibilitatea.
Tot de la 1 ianuarie 2018 ar urma să fie aplicate, potrivit aceluiași program de guvernare PSD-ALDE, alte câteva zeci de măsuri, printre care „reducerea masivă a numărului de taxe” (să fie maximum 50 de taxe, 10 pentru populație, 40 pentru firme); TVA de 5% pentru vânzarea de locuințe și pentru inputuri în agricultură; credite fără dobândă, garantate 80% de stat, pentru tineri, pentru plata cursurilor, a chiriei sau pentru construcția unei locuințe; reducerea impozitului pe venit; reducerea contribuțiilor sociale; taxa de solidaritate; taxa pe produsele nocive (nu s-a spus exact despre ce este vorba, dar, iar pe surse, s-a transmis că nu ar fi vorba doar de tutun și alcool, ci și de produsele cu un conținut mare de zahăr și de grăsimi) și eliminarea impozitului pe terenurile agricole lucrate, pe tractoare și utilaje agricole, eliminarea impozitului pe dividende. Detalii despre fiecare măsură în parte nu sunt, iar lămuririle vor veni, probabil, tot pe ultima sută de metri, când vor umbla la Codul fiscal.
Similar, „la sfârșitul anului 2017”, ar urma să fie mutate contribuțiile (sănătate și asigurări sociale) de la angajat la angajator. „Pentru a face acest lucru, la sfârșitul anului 2017 se va modifica baza de calcul a salariului brut prin creșterea acestuia cu 22,75%”, scrie în programul de guvernare. Cum se va face asta concret? Cine știe... Hai că la stat, poți trasa această directivă, dar ce faci cu de abia votata lege a salarizării unitare? Includ majorările trecute acolo cele 22,75 procente sau nu? Dar, salariile trecute ca fiind țintă pentru anul 2022? Dar, cu privații cum faci? Cum îi convingi, peste noapte, să majoreze salariile trecute în contracte, în loc să pună deoparte niște bani și să lase, total sau parțial, pe umerii angajatului povara contribuțiilor?
Doar bugete de venituri și cheltuieli ale firmelor să nu faci în lunile următoare.
Ce analize de impact, ce dezbatere publică, ce termen de șase luni între adoptarea unor măsuri și aplicarea propriu-zisă a lor! Suntem doar pe tărâmul improvizației și „micile” lucruri ce împiedică echipa Dragnea să-și pună „opera” în practică sunt, pas cu pas, înlăturate. Vezi, de pildă, solicitarea de vinerea trecută a Liei Olguța Vasilescu să fie amendat Codul fiscal astfel încât să fie redus la trei luni (de la șase luni) termenul de intrare în vigoare a oricărei modificări operate în Codul fiscal.
Și, apropo de ministrul Muncii și de lipsa stabilității, să ținem cont și de o altă declarație a Liei Olguța Vasilescu, cea referitoare la înghețarea numărului de posturi în administrația publică: „Este o măsură despre care se discută (...), dar deocamdată nu s-a venit cu ordonanța”. Deci, întâi aruncăm buzduganul, apoi discutăm și, în final, dăm o ordonanță de urgență!
Mai vreți o dovadă de inconsecvență și improvizație? Prin ordonanță de urgență (nr. 50/2017), Guvernul Tudose a mutat Agenția Națională de Meteorologie și Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării de la Ministerul Mediului în subordinarea Secretariatului General al Guvernului.
Și, tot prin OUG, a înființat, vineri, în subordinea aceluiași SGG, Agenția pentru Competitivitate, condusă de un președinte cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a premierului. Asta că tot scrie în programul de guvernare că, în semn de respect pentru contribuabili, va fi înființată o direcție care să urmărească „reducerea numărului agențiilor și instituțiilor aflate în subordinea Guvernului”.
