În Italia, oamenii îi aplaudă pe medici la balcoane. Peste 60 dintre ei au murit de Covid, protejați mai bine sau mai rău.
În România însă, oamenii îi aplaudă pe cei care își dau demisia - unii că n-au echipamente, alții pur și simplu că nu vor să riște întâlnirea cu un virus care, totuși, ucide.
Mai bine din jumătate din publicul care citește pagina mea, e de acord ca medicii și asistenții să renunțe la a mai vedea pacienți, dacă nu au echipament. Aici e poll-ul, rezultatele sunt relevante statistic.
Nu sunt medic, dar încerc un diagnostic: nu doar că nu știm să recunoaștem fibra morală, dar chiar râdem de ea și aprobăm lașitatea.
Da. E lașitate.
Și să mă scutiți cu explicația "Dacă mă îmbolnăvesc ca medic, dau și altora."
N-ai cui să dai, ăilalti de care va trebui să ai grijă vor avea și ei tot Covid!
Văd în New York medici și asistente care și-au facut protecție din saci de gunoi. La noi îsi fac scuze și fug!
Da, e risc mortal pentru tot personalul din spitale. Dar cei mai mulți vor scăpa.
Acum trebuie să aleagă: vor scăpa ajutând alți oameni. Sau vor scăpa ascunzându-se.
Știu că detestați guvernul. Știu că urâți PNL-ul și PSD-ul.
Dar această criză e a noastră, a cetățenilor. Mii dintre ei au ales să mintă și să ignore carantina. Alții aleg acum să fugă.
Nu-mi pasă ce credeți. Nu am să fac niciodată referendum pentru convingerile mele. Inima mea și respectul merg la cei care își riscă viața, pentru a salva pe o alta.
Vreți o țară ca afară?
Atunci gândiți-vă care sunt valorile morale care o duc acolo!
Două dintre ele dintre ele sunt curajul și sacrificiul pentru ceilalți.
Să consideri sacrificiul prostie e o forma de dispreț cumplită și este, fundamental, lucrul de care îmi este cel mai scârba în România.
N-am să v-o iert niciodată.
Și nu doar eu, ci și medicii care la ora asta sunt la datorie!
Soția mea e unul dintre ei.