Ce se va întâmpla cu românii care vor să lucreze sau să studieze în UK? Răspund șapte experți

Data actualizării: Data publicării:
Laura Ștefănuț
Laura Ștefănuț
Editorul Secțiunii de Opinii și Analize. A publicat în presa internațională, a primit bursă în programul Balkan Fellowship for Journalistic Excellence 2015 și pentru cercetare în SUA (Professional Fellow 2013). A fost coautoarea unor cărți și rapoarte pe tema mass-media, precum și membră a presei alternative din România. În trecut a lucrat la cotidianul România liberă.
GettyImages-543429058

Pe lângă devalorizarea lirei sterline la valori fără precedent în ultimele trei decenii, destabilizarea burselor sau demisii la vârf, Brexit a generat și un val de reacții xenofobe la adresa românilor, polonezilor sau altor imigranți. Asta în condițiile în care cifrele arată că imigranții au contribuit mai mult la bugetul UK decât au beneficiat prin asistența socială (față de britanici).

S-a lansat întrebarea ce se va întâmpla cu românii care vor să lucreze sau să studieze în Marea Britanie, după cei doi ani — durata estimativă a procesului de ieșire din UE.

Președintele Klaus Iohannis a declarat că David Cameron a dat asigurări că românii aflați în UK vor putea să rămână și să muncească acolo și că acesta și-a prezentat scuze pentru incidentele xenofobe petrecute după Brexit.

La rândul său, Ambasadorul Marii Britanii la București, Paul Brummell, susține că situația românilor nu se va schimba imediat, iar aceștia vor fi în continuare bineveniți în Regatul Unit.

Dar în continuare există un mare grad de incertitudine asupra viitorului lucrătorilor sau studenților români din Marea Britanie.

În viitor, românii ar trebui să aibă același statut față de UK ca nemții, francezii, sau orice alți cetățeni europeni, indiferent de rezultatul negicierilor. Dar experiența arată că există totuși situații în care lucrurile au funcționat altfel — spre exemplu, cetățenii europeni nu au nevoie de vize pentru a intra în Canada, mai puțin românii și bulgarii, după cum observă profesorul de drept Silvia Martiș-Tăbușcă.

Așa că am rugat șapte experți să spună care ar fi cel mai bun scenariu posibil pentru românii din UK, cel mai prost scenariu și ce cred ei că se va întâmpla.

Foto: Guliver/Getty Images

Intervievații:

Valentin Naumescu:  conf. dr. Universitatea Babeş Bolyai (Facultatea de Studii Europene), Preşedintele comisiei de cercetare ştiinţifică;

Bogdan Chirițoiu: Preşedinte al Consiliului Concurenţei*, fost consilier de stat la Departamentul de Planificare și Analiză Politică al Administrației Prezidențiale. A studiat în cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, London School of Economics and Political Science, Central European University (CEU, Budapesta) și Facultatea de Medicină (Universitatea Carol Davila, Bucureşti). *Părerile exprimate reprezintă punctul de vedere personal al d-lui Bogdan Chirițoiu, nu poziția instituției;

Miroslav Tașcu Stavre: profesor la Universitatea din București, expert în relații internaționale;

Paul Ivan: Analist la European Policy Centre, a fost diplomat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României, cercetător la Centre for European Policy Studies și la Centrul Român de Politici Europe. Este absolvent al London School of Economics and Political Science (LSE).

Doru Toma: coordonator de proiect în cadrul programului Statul de Drept, Europa de Sud-Est, al Fundației Konrad Adenauer;

Silvia Martiș-Tăbușcă: profesor de drept la Universitatea Româno-Americană (Directorul Centrului de Drepturile Omului și Migrație), a fost cercetătoare în cadrul Universității din București (Facultatea de Drept) și a studiat la St. Thomas University, Miami, Florida;

Ana Maria Papp: membră IntegralEdu, consultant educațional.

Piața muncii

Cel mai bun scenariu posibil:

Bogdan Chirițoiu: Varianta cea mai favorabilă pentru conaționalii noștri ar fi să nu se schimbe mai nimic — înseamnă ne-exercitarea opțiunii de a ieși din Uniunea Europeană. Trebuie să recunosc că îmi este greu să cred că Guvernul britanic va ignora rezultatul referendumului. Mai probabil: poate fi o negociere a ieșirii care să păstreze accesul Marii Britanii la piața internă a UE, ceea ce va însemna, în mare măsură, păstrarea liberei circulații a forței de muncă. Este scenariul cel mai preferabil și pentru Marea Britanie.

Valentin Naumescu: Cel în care parlamentarii britanici, partidele, societatea, opinia publică, mass-media vor realiza în următoarele luni că decizia luată prin referendum pune Marea Britanie într-o poziție riscantă din punct de vedere economic. Și astfel, prin legislația națională vor încerca să acorde anumite drepturi și să aibă o nouă lege privind accesul pe piața muncii și să permită cetățenilor Uniunii Europene să desfășoare anumite activități. Altfel pot să piardă mii, zeci de mii de lucrători specializați. Exact aceleași condiții ca acum nu putem să ne imaginăm nici în cel mai optimist scenariu, este clar că ei vor alege ceea ce le convine cel mai mult.

Miroslav Tașcu-Stavre: Nu cred că va schimba substanțial libertatea de circulație a forței de muncă și nu va avea un impact negativ pentru statele membre ale Uniunii Europene — implicit nici pentru români sau bulgari. Sigur că asta nu înseamnă că toate mecanismele legate de beneficii sociale vor intra în pachetul nou, însă Marea Britanie nu are un interes să restricționeze accesul pe piața muncii, mai ales pentru domeniile și zonele unde chiar au deficit. Nu nu cred că se va ține cont de locul de unde vin lucrătorii, ci specializările acestora. Varianta va presupune o tranziție care poate dura până la 8 -10 ani. Tot ce ai construit în peste 40 de ani de UE nu poți să destrami ușor, ca pe un pulover.

Paul Ivan: Cel mai bun scenariu ar fi ca Marea Britanie sa rămână în Uniunea Europeană. 

Doru Toma: Probabil că cel mai fericit scenariu îl reprezintă păstrarea actualelor condiții pentru cetățenii Uniunii Europene, inclusiv pentru cei din ultimele valuri de aderare. Deși Marea Britanie a ridicat restricțiile impuse bulgarilor și românilor abia la 1 ianuarie 2014, luând în calcul poziția fermă a Uniunii Europene cu privire la Brexit și nevoia conștientizată de coeziune, nu cred că în negocierile ce urmează se poate ajunge la noi diferențieri între cetățenii țărilor membre. Un astfel de scenariu negociat și girat de oficialii Uniunii Europene ar aduce valuri de nemulțumire și neîncredere în construcția europeană, lăsând cale liberă mișcărilor populiste, naționaliste sau celor de independență.  

Cel mai rău scenariu posibil:

Doru Toma: Deocamdată, principala îngrijorare a imigranților de pe teritorul Marii Britanii o reprezintă starea de tensiune din societate și manifestările cetățenilor de rând față de străini. În timp, e foarte posibil ca cetățenii comunitari să fie forțați să părăsească insula britanică tocmai pentru că nu se vor mai simți bine primiți.

Paul Ivan: Cel mai rău dar improbabil scenariu ar fi ca să fie eliminată libertatea de mișcare între UE și Marea Britanie. Accesul la Piața Unică implică toate cele patru libertăți, astfel, dacă Marea Britanie va dori sa păstreze acest acces, și se pare că aceasta e dorința lor, atunci va trebui să permită și libertatea forței de muncă din UE.

Valentin Naumescu: Eu nu cred în acest cel mai rău scenariu, dar dacă trebuie să ni-l imaginăm: teoretic sunt state de limba engleză care își restricționează piața muncii într-o manieră foarte exigentă, cum este Australia — practic țări închise, cu o politică de imigrație foarte selectivă. Însă Marea Britanie rămâne, cel puțin geografic/geopolitic, în Europa și va păstra o legătură substanțială cu Uniunea Europeană, nu este cazul să ne gândim la acest scenariu de închidere totală. Cred se va intra mai greu și vor fi condiții restrictive pentru muncitori necalificați sau cei care după foarte scurt timp vizau obținerea de beneficii sociale. Nu cred că medicii, sectorul IT, vor simți o discriminare — în afara unei posibile deteriorări a climatului economic din Marea Britanie, dar asta îi va afecta și pe cetățenii britanici. Ne putem aștepta la costuri mărite pe piață, o competitivitate scăzută din cauza reinstalării taxelor vamale (mărfurile şi serviciile britanice vor ajunge mai scumpe pe piaţa europeană), locuri de muncă mai puține, aspecte care îi vor afecta în mod egal pe toți cei din UK.

Miroslav Tașcu-Stavre: Cazul nefericit, cel extrem, ar fi o distanțare din ce în ce mai accentuată, un tratament reciproc similar cu al altor state care nu sunt în Uniune sau în proximitatea acesteia — ar avea de pierdut și Marea Britanie, și UE. Varianta aceasta ar presupune un calendar scurt de negociere și tăierea tuturor punților care mențin relațiile economice.

Bogdan Chirițoiu: Divorț mai puțin amiabil, în care Marea Britanie nu păstrează acest acces al terților la piața de muncă britanică — nu înseamnă că nu vor mai fi străini care muncesc acolo, dar s-ar ajunge la un sistem în care vor fi introduse o serie de restricții: număr limitat al străinilor, ar trebui probat că nu poți angaja un britanic pe postul respectiv (înainte de a aduce un străin), ar putea fi privilegiate anumite specializări, anumite tipuri de studii. Ar fi o politică de migrație cum au state precum Australia (acces restrictiv pentru lucrători străni n.r.). Cel puțin despre asta au vorbit cei care se află în tabăra ieșirii, Brexit. Lucrurile nu sunt conturate foarte clar pentru că tabăra care a dorit ieșirea și a câștigat era una eterogenă, cu diferite puncte de vedere.

Populația a votat că nu mai vrea să fie în Uniunea Europeană, nu pentru ce vrea să facă mai departe. Va dura ceva timp până se vor cristaliza ideile și va exista un nou guvern — în luna septembrie va trebui ales un succesor al prim-ministrului care s-a retras. În plus, nu tot ceea ce își vor dori britanicii va fi și acceptat de restul Uniunii.

Ce credeți că este cel mai probabil să se întâmple?

Valentin Naumescu: Cred că cetățenii din statele UE vor rămâne pe piața muncii, dar nu în condiții de securitate socială deplină, cum a fost până acum. Cadrele specializate nu vor resimți efecte negative, în afara unei eventuale deteriorări economice în Marea Britanie, nu ne așteptăm la o plecare în masă. Va fi mult mai dificil pentru muncitorii necalificați sau pentru cei care într-adevăr vizau sistemul de beneficii sociale. Pentru că vor avea deplină libertate în condițiile suveranității naționale, este posibil ca parlamanetul să ofere drepturi sociale cu o treaptă, două, sub cele pe care le garanta apartenența la Uniunea Europeană — eu presupun că asta se va întâmpla. Dar nu vor renunța cu totul la drepturile sociale, nu poate exista drept de muncă fără drepturi sociale. Probabil va fi exact cum se configura încă din februarie, la negocierile lui David Cameron de la Consiliul European: ca anumite drepturi sociale să fie acordate mai târziu, după confirmarea contribuțiilor la buget.

Nu cred că se vor face diferențieri între cetățenii europeni, în funcție de țara de proveniență. Parlamentul britanic va trebui să adopte în perioada următoare legi care, în absenţa acquis-ului comunitar, să reglementeze statutul cetăţenilor UE, fie ei români, polonezi, germani, italieni sau greci.

Doru Toma: Cred că ne așteaptă vremuri complicate. Pentru Marea Britanie, orice măsură radicală poate duce la crize pe toate palierele societății. De cealaltă parte, Uniunea Europeană este datoare să demonstreze că 1) poate ieși din optica birocratică și 2) are capacitatea de a gestiona ieșirea Marii Britanii cu daune minime pentru cetățenii săi.  Vor fi multe luni de negocieri la sânge în care sper ca interesul comun de diminuare a pierderilor va prima.

Paul Ivan: Este încă neclar dacă Marea Britanie va invoca articolul 50 și va declanșa procesul de ieșire din Uniune și dacă, după aceea, va merge cu acesta până la capăt. Situația este fluidă, iar Marea Britanie pe alocuri haotică (prim-ministrul a demisionat, liderul partidului laburist este sub o mare presiune să demisioneze, lira a scăzut mult, piețele financiare sunt serios afectate, au crescut mult incidentele împotriva imigranților sau celor percepuți a fi imigranți etc.) astfel că este încă devreme pentru a face predicții. Este clar că această nesiguranță afectează economia Marii Britanii, dar și pe cea a restului Uniunii. Cursul evenimentelor va depinde de ce se va întâmpla în Marea Britanie în următoarele câteva luni. Chiar dacă Marea Britanie va ieși din UE, ne putem aștepta ca în următorii ani să fie negociate acorduri ca această să rămână într-o oarecare măsură integrată (vedeți cazul Norvegiei sau al Elveției).

Bogdan Chirițoiu: Personal, sper că se va ajunge la un divorț cât mai amiabil, care să păstreze Marea Britanie aproape de Europa, să păstreze gradul mare de integrare economică pe care îl avem în interiorul Uniunii Europene și să păstreze alianța politico-militară cu Marea Britanie. Este a doua forță economică din Uniunea Europeană, nu este ușor să renunți la al doilea stat membru al Uniunii (PIB-ul era al doilea din UE, înainte de referendum). Și din punct de vedere al influenței externe Marea Britanie are un prestigiu și o anvergură internațională mai mari decât alte state din Uniunea Europeană. Are cea mai puternică armată din UE, cea mai strânsă legătură cu Statele Unite. O serie de atuuri de care restul Europei are nevoie.

Miroslav Tașcu-Stavre: Sper ca rațiunea, cifrele, evidența să primeze după emoțiile de moment și încordările mușchilor, orgoliilor politicienilor. Să conducă la construirea unor politici care să apropie, nu să adâncească falia. Între cele două scenarii discutate, sunt o mulțime de posibilități. Dar nu cred într-un impact major, diferențiat pe piața de muncă.

Studii

Silvia Martiș-Tăbușcă: Depinde care va fi statutul pe care îl va dori Marea Britanie. În acest moment există state destul de apropiate și privilegiate: Norvegia, Islanda și Elveția, care nu sunt state membre ale UE, dar sunt state contributoare la programele financiare ale UE. Prin contribuțiile pe care le au la aceste programe de cercetare, cele trei țări pot fi parte a programelor Erasmus și de cercetare europene. Probabil Marea Britanie își va dori să rămână contributor la aceste programe și să aibă un statut special agreat cu Comisia Europeană astfel încât componenta educațională și cea științifică să nu fie afectate — ne referim doar la programele Erasmus și de cercetare.


Ana Maria Papp, comunicat IntegralEdu: Îi asigurăm pe toți cei interesați că procesul prin care studenții români sunt admiși la studii în Marea Britanie nu va fi afectat, în următorii 2 ani, de decizia luată de britanici prin referendum. De asemenea, cei care studiază deja la universități din Marea Britanie precum și cei admiși în următorii doi ani își vor păstra statutul și drepturile pe întreaga perioadă de studii, fără modificări ulterioare. Universitățile la care urmează să plece romanii în această toamnă, precum și Student Loans Company au transmis deja comunicate oficiale, care susțin acest lucru. Oricum, asteptările IntegralEdu sunt ca Marea Britanie să continue să ofere acces la educație și finanțare cetățenilor din țările membre UE si CEE.

 

Puteți urmări Opinii și Analize care explică actualitatea pe Facebook

Pe aceeași temă:

De ce este probabil ca UK să rămână în UE?

Italia va fi liderul Europei?

Brexit va fi catalizatorul unei noi crize globale

Brexit a deturnat Marea Britanie de la principala problemă europeană

 

 

Partenerii noștri