Declanșarea războiului împotriva Ucrainei de către Rusia a condus, la nivel global, inclusiv la o perturbare a activităților din agricultură, lucru care afectează atât fermierii, prin creșterea costurilor de producție, cât și consumatori, prin creșterea prețurilor la unele alimente.
Rusia și Ucraina sunt printre cei mai mari furnizori globali de cereale. Cele două țări reprezintă, cumulat, aproximativ 30% din exporturile mondiale de grâu, peste 32% din cele de orz, 17% din cele de porumb și peste 50% din exporturile de floarea soarelui și ulei. Mare parte dintre aceste exporturi ajungeau în principal în țări din Africa sau Orientul Mijlociu, ceea ce le face în acest moment să fie cele mai vulnerabile și expuse la o reală problemă de securitate alimentară.
Uniunea Europeană nu este la fel de expusă ca alte regiuni unei crize alimentare, Uniunea fiind un producător important de cereale la nivel global, dar unele state membre care importau din Rusia și Ucraina cereale, în special pentru furaje, precum și ulei de floarea-soarelui, vor fi afectate. România, însă, nu se numără printre aceste state, fiind un exportator net de cereale și floarea-soarelui.
Altfel stau lucrurile pentru Republica Moldova, cu aproape 40% din importurile de grâu din 2021 și peste 70% din cele de îngrășăminte provenind din Rusia și Ucraina.
Ceea ce afectează cel mai mult fermierii din Uniune și din România este problema îngrășămintelor și a prețurilor crescute ale combustibilului și energiei, întrucât Rusia este unul dintre cei mai mari exportatori de îngrășăminte, care se folosesc în agricultură și al căror preț explodase încă dinainte de izbucnirea războiului (cifrele estimând o creștere de peste 140% în ultimul an). Uniunea Europeană este un importator net de îngrășăminte, iar mare parte din ele veneau din Rusia și Belarus, care momentan sunt supuse unei liste lungi de sancțiuni de către Uniunea Europeană. Chiar dacă România importă doar aproximativ 20% din îngrășăminte din Rusia și Ucraina, țara noastră se confruntă și cu o problemă de producție internă, fiind dată închiderea temporară a fabricii de la Târgu Mureș.
La nivelul Uniunii Europene, România poate juca un rol important pentru a compensa pierderea de importuri din Ucraina, deoarece țara noastră este unul dintre principalii exportatori de cereale la nivelul Uniunii. În acest mod, țara noastră ar putea să contribuie la siguranța alimentară a Uniunii Europene și a țărilor terțe, care sunt puternic afectate de consecințele conflictului.
În Parlamentul European, am pus în centrul agendei discuția pe asigurarea securității alimentare în Uniunea Europeană, dar și în statele terțe. Lucrăm în momentul de față la o rezoluție care propune măsuri de combatere a efectelor războiului din Ucraina asupra sectorului agricol și alimentar, care va fi votată în a doua sesiune plenară din luna martie.
Pe lângă aceasta, vom înființa un task force care implică fermieri și asociații de producători și consumatori pentru a monitoriza îndeaproape situația din UE și, atunci când este necesar, vom solicita Comisiei Europene și statelor membre să intervină.
În mod concret, propunem următoarele măsuri pentru a sprijini fermierii și zonele rurale:
Majorarea plăților în avans
Comisia trebuie să majoreze plățile în avans din politica agricolă comună, și anume cele destinate sprijinului pentru venit (subvenții), de la 50% la 70%, și unor plăți pentru dezvoltare rurală, de la 75% la 85%. Această măsură va ajuta la creșterea fluxului de lichidități ale fermierilor, care au nevoie de bani pentru a face față dificultăților actuale.
Activarea rezervei pentru situații de criză din sectorul agricol
Uniunea Europeană are la dispoziție un fond special dedicat situațiilor de criză în sectorul agricol, care nu a fost folosit niciodată până acum. Prin această rezervă, pot fi puse la dispoziția statelor membre peste 400 de milioane de euro, bani ce vor fi împărțiți între cele 27 de state membre. Prin acest fond, Guvernul României ar putea subvenționa prețul la îngrășăminte, una dintre principalele probleme cu care se confruntă fermierii români la momentul de față. De asemenea, o parte din acești bani ar putea să fie folosiți pentru a subvenționa prețul motorinei utilizate în agricultură.
Cultivarea terenurilor agricole nefolosite
În România, există circa de 40.000 de hectare care sunt lăsate în pârloagă, necultivate sau lăsate în refacere, iar la nivel european aceste suprafețe sunt și mai mari O derogare de la măsurile de agromediu ar putea permite cultivarea acestor terenuri, ca acestea să fie folosite pentru producția de cereale, culturi proteice (de exemplu, soia) și leguminoase, folosite în hrana animalelor. Pe lângă asta, utilizarea îngrășămintelor pe aceste terenuri în această perioadă ar putea crește randamentul culturilor. Această măsură va permite să ne asigurăm securitatea alimentară și să contribuim la securitatea alimentară a Uniunii.
Măsuri excepționale de piață
Comisia Europeană are capacitatea să acorde ajutor pentru depozitarea privată a cărnii de porc și a altor produse, în cazul unor perturbări pe piața UE. Practic, această măsură ar permite retragerea temporară a cărnii de porc de pe piață, pentru echilibrarea prețului cărnii de porc. Tot în ideea echilibrării pieței UE, am introdus în rezoluția din Parlamentul European o solicitare către Comisia Europeană pentru a crea un mecanism care să permită organizațiilor neguvernamentale și altor organisme care se implică în ajutorul umanitar să acceseze produsele din depozitele private ale UE pentru a sprijini refugiații ucraineni. Acest mecanism ar putea fi utilizat, de asemenea, prin intermediul Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD) în statele membre care găzduiesc refugiați, pentru a asigura nevoia urgentă de a furniza alimente suplimentare.
Comisia Europeană poate, de asemenea, să ia măsuri împotriva perturbării pieței (de exemplu, când ne confruntăm cu o majorare semnificativă a prețurilor pe piața internă a UE).
