Care e legătura dintre educația financiară și bazinul lui David Popovici?
Sau mai bine zis al viitorilor Davizi, cei care, inspirați de performanța fabuloasă a tânărului sportiv român, vor dori la rândul lor să înoate ca fulgerul.
Legătura, ca să nu zic “problema”, este procesul financiar și organizatoric de a construi un bazin. Iar când administrațiile se cam îneacă, UE vrea să ofere o alternativă numai bună. Și revin numaidecât la bazinul viitorilor campioni.
Zilele acestea, voi promova alături de colegii mei din Parlament proiectul de transpunere în Lege a Regulamentului UE privind “furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă”. Sau, cum este cunoscut de vorbitorii de limbă română, regulamentul campaniilor de crowdfunding.
Deși în alte zări crowdfunding-ul se simte ca peștele în apă, la noi ideea încă nu este atât de populară. Iar oamenii pun în continuare semnul de egalitate cu strămoșeasca chetă, atunci când știai aproape sigur că banii se duc pe apa sâmbetei.
În proiectul nostru vorbim însă de crowdfunding ca formulă inovatoare de atragere de investiții prin mecanisme în mod sigur mai rapide și mai puțin birocratice decât ale statului.
Revenind la bazinele lipsă, vă invit să construim împreună următorul exemplu. Un start-up lansează la apă pe o platformă dedicată și transparentă o strângere de fonduri pentru construirea unui nou bazin olimpic. În schimbul banilor, micro-investitorii au de ales între a deveni “acționari” proporțional cu suma investită, a primi un abonament pe termen lung la bazin sau, dacă sunt spirite caritabile, doar de a se mândri cu viitorii campioni răsăriți din bazinul pentru care au contribuit.
Regulamentul UE pe care îl vom transpune și în legislația românească vrea să ofere comunităților și afacerilor mici instrumente noi, simple și flexibile de a-și diversifica rețeta financiară.
Iar în acest proces revine un concept pe care l-am lansat de curând și de care vă promit că veți mai auzi: educația financiară.
Înapoi în bazinul lui David, educația financiară ne-ar spune la ureche așa: De ce să plătesc 300 de lei pe lună la bazin, când cu 3000 de lei aș putea avea cinci ani de abonament preferențial? Sau aș putea primi un procent din încasări?
Nu voi obosi să repet, educația financiară nu este despre cum să ne putem îmbogăți, ci despre utilizarea mai deșteaptă a acelor bani, mulți sau puțini, de care dispunem acum. Trebuie să avem doar mintea deschisă și instrumente legale predictibile care să ne țină departe de riscuri.
Accesul la instrumente financiare de bază va însemna, pentru mulți români, inclusiv accesul la metode alternative de economisire și investire a finanțelor proprii. Iar instrumentele de finanțare participativă ar trebui să devină apă la flori pentru orice IMM sau inițiativă socială.
#HaiSăFacemTreabă
- Etichete:
- pnl
- educatie financiara
- george tuta
- david popovici