Vorbim de renunțarea la dosarul cu șină și de servicii publice la un click distanță de mulți ani. De vorbit e simplu. Declarațiile la TV sunt foarte ușor de dat. Când ne apucăm să și facem ceva în acest sens?
Concluziile raportului DESI 2022, lansat acum câteva zile, ne plasează pe ultimul loc la nivelul statelor membre din perspectiva digitalizării. Nu doar că suntem pe ultimul loc, dar avansăm în această direcție mai încet decât alte state. Așadar, prăpastia se adâncește.
Digitalizarea administrației publice înseamnă că nu mai stai în pixul unui om care trebuie să primească ceva ca să-ți răspundă, că nu mai aștepți luni de zile să primești un document, că nu trebuie să stai la cozi interminabile, că nu ești discriminat sau, din contră, avantajat pe criterii subiective. Spus simplu: că ești respectat. Este aceasta o dorință reală a statului? Să fii tu respectat?
Soluții de bun simț există, dar cineva trebui să vrea să le implementeze: de la conducerea autorităților și instituțiilor publice, până la funcționarii publici din cadrul lor.
Am putea sări bine câteva locuri în clasamentul DESI dacă doar am:
- Implementa măsurile prevăzute în PNRR
- Implementa legislația existentă deja
- Implementa strategiile naționale, cu modificările necesare ale legislației actuale
De bun-simț aș spune, nu?
Să le luăm pe rând:
A. Implementarea măsurilor prevăzute în PNRR
România va putea accesa, prin PNRR, pentru realizarea reformei digitale, 5,97 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, adică 20,5% din alocarea totală. Această sumă este împărțită pe mai multe componente, dintre toate acestea, cea mai importantă contribuție fiind pentru componenta Transformare digitală, căreia îi sunt alocate 1817 milioane de euro.
Ce măsuri sunt prevăzute, în concret, în PNRR pentru digitalizarea administrației publice?
Ordonanța de urgență privind cloud-ul guvernamental a fost publicată în Monitorul Oficial pe 28 iunie 2022. Acum trebuie văzut, sub forma actuală adoptată care a ridicat multe semne de întrebare, cum va fi pusă în aplicare. Investițiile pentru dezvoltarea/migrarea în cloud au ca alocare 187,05 mil. euro.
Până în anul 2024, cel puțin 30 de instituții trebuie să utilizeze cloud-ul guvernamental, conform jaloanelor din PNRR. Să existe infrastructura nu va fi suficient, însă: mai e nevoie să chiar fie folosită. În acest an deja zeci de instituții publice au declarat în scris că nu vor folosi cloud-ul guvernamental. Degeaba avem fonduri europene - trebuie să avem și o administrație publică locală și centrală care să-și dorească să respecte cetățenii.
Emiterea cărților de identitate electronice
Pe data de 2 august 2021 a fost lansat la Cluj proiectul pilot privind cartea electronică de identitate. A fost spus atunci că programul pilot va dura 6 luni. Suntem 11 luni mai târziu și abia au fost emise aproximativ 2000 de astfel de cărți de identitate electronică.
Deși până în iunie 2026 avem jalon de îndeplinit în PNRR emiterea a 8.500.000 de cărți de identitate electronică, MAI nu are momentan niciun răspuns cu privire la când urmează să fie trase concluziile din proiectul pilot și când urmează să fie lansată procedura la nivel național.
Alte câteva exemple de jaloane care trebuie îndeplinite în anii care urmează
Până la:
- final de iunie 2024 cel puțin 60 de instituții de sănătate publică trebuie să fie digitalizare
- finalul anului 2024 trebuie să avem implementat sistemul de telemedicină
- final de lună iunie dosarul electronic național din cadrul sistemului judiciar va trebui să fie operațional
- finalul anului 2024 vor trebui finalizate proiectele pentru digitalizarea organizațiilor neguvernamentale
- finalul anului 2025 vor trebui conectarea satele din zonele albe la internet de foarte mare viteză - 945 de sate din zonele albe vor fi conectate la servicii de acces la internet
- finalul lunii iunie 2026, 30,000 de funcționari publici vor trebui să participe la cursuri de formare pentru dobândirea de competențe digitale avansate
B. Implementarea legislației existente
Pe data de 29 iunie a fost adoptată în Camera Deputaților, cameră decizională, legea privind interoperabilitatea, a cărei inițiatoare sunt, alături de colegii din comisia de TIC a Parlamentului. Acum 4 zile legea a fost promulgată. Legea interoperabilității reglementează principiul ,,once only" - cel care spune că instituțiile publice să nu vor mai cere cetățenilor informații pe care statul le are deja despre ei.
Acum urmează implementarea:
- În 5 luni de la intrarea în vigoare a legii trebuie să fie aprobate prin ordin al MCID normele de referință pentru realizarea interoperabilității. În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a acestui ordin, ADR va demara procedurile administrative pentru implementarea Platformei Naționale de Interoperabilitate.
- Autoritățile și instituțiile publice centrale și locale care dețin registre de bază sunt obligate să se integreze cu Platforma Națională de Interoperabilitate în maximul 18 luni de la punerea în funcțiune a platformei și să ofere acces la aceste date prin platformă.
- În 5 ani de la data intrării în vigoare a legii, autoritățile și instituțiile publice trebuie să furnizeze servicii publice în mod electronic, prin intermediul portalurilor proprii.
Legea datelor deschise
România este parte din Open Government Partnership, Guvernul României asumându-și, de mai mulți ani deja, obiective concrete în ceea ce privește publicarea datelor deschise și realizarea achizițiilor publice deschise.
Pe data de 9 iunie 2022 a fost promulgată legea privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public. Dacă vorbim de aplicarea legii, însă, ea lasă de dorit, așa cum se poate vedea din portalul de seturi de date deschise: www.data.gov.ro.
Informațiile au devenit materia primă, strategică a secolului 21. Trăim o perioadă marcată, la nivel international, de deschiderea datelor către cetățenii. România încă are pași uriași de făcut în acest sens.
C. Implementarea Strategiei Naţionale de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2021 - 2027
Avem sertarele ministerelor pline de strategii și planuri naționale, scrise frumos, dar aproape niciodată implementate. Pe data de 20 iulie 2022 a fost adoptată Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2021-2027.
Printre obiectivele asumate în strategie se numără și numeroase ținte privind susținerea centrelor de inovare prin parteneriate public-privat, dar și susținerea clusterelor inovative.
Ei bine, e simplu să vorbim de parteneriate public-privat, de clustere și incubatoare de afaceri, dar, când vine vorba de a face ceva în direcția asta, rezultatele sunt infime. Este clar că legislația actuală, inflexibilă, neadaptată la realitățile României de astăzi nu încurajează astfel de parteneriate, iar, pe alocuri, inclusiv ajunge să blocheze proiecte existente pe piață.
Așadar, pentru început, avem de modificat legislația actuală în cele două domenii, dacă ne dorim, în mod real, implementarea unor strategii frumos scrise de zeci de ani.
