România Educată, oportunitatea de a construi un sistem de educație menit să răspundă atât la provocările prezentului, cât mai ales la cele aduse de viitor

Marilen-Gabriel Pirtea Data actualizării: Data publicării:
marilen pirtea crop

România Educată este o inițiativă atipică de consultare participativă care are un scop bine conturat: transformarea sustenabilă și mai ales asumată a educației în România. Capacitatea unei societăți de a fi pregătită pentru prezent și evident, pentru un viitor responsabil, în ansamblul acesteia, se leagă de capacitatea sistemului educațional de a pregăti și mai mult, de a cultiva abilități relevante într-un format care să fie suficient de interesant dar totodată suficient de actual pentru beneficiari.

Deși este vorba despre unul dintre sistemele vitale ale oricărei societăți, schimbările și aspirațiile propuse în consultare publică de către Administrația Prezidențială și documentul pus în dezbatere publică abordează într-un limbaj accesibil probleme și doleanțe ale sistemului, dar mai ales detaliază o serie de aspirații. Este un demers menit să schimbe abordarea atotștiutoare a unor demnitari care în ultimii 30 de ani au tot reformat sistemul de educație, aducându-l în situația în care se află în prezent. Încă de la început abordarea propusă a fost una de la baza societății înspre vârful sistemului, a punctelor de vedere și a construcției de la baza piramidei, astfel încât asumarea să fie conștientizată și asumată cu aportul întregii societăți, a profesioniștilor din toate mediile interesate de o educație mai bună și mai performantă. Documentul vorbește succint de reforme de succes din lume, dar mai important, pune în discuție publică o serie de scenarii apărute în urma consultărilor publice a peste 10.000 de persoane.

Cei 3 piloni de bază la care s-a ajuns în urma consultării sunt referințe puternice și asumate ale oricărui sistem performant de educație din lume. Sigur, și acesta a fost un lucru reproșat proiectului, nu există elemente revoluționare, toate direcțiile propuse, toate problemele identificate sunt vehiculate de ani de zile de specialiști și nespecialiști dar tocmai aducerea laolaltă a tuturor acestor probleme și a tuturor actorilor ar trebui să fie placa turnantă pentru o dezbatere reală despre educație. Personalizarea și asigurarea calității procesului educațional implică nu doar experiențe autentice de învățare dar mai ales are menirea de a încuraja și a motiva comunitatea academică și școlară să rămână ancorată în realitățile vremurilor în care trăim și în utilizarea proceselor și tehnologiilor emergente. Flexibilitatea oferă o completare eficientă a procesului de consiliere, astfel încât traseul educațional ales să poată fi optimizat și să producă cele mai optime rezultate în primul rând pentru beneficiari. Nu putem ignora schimbările externe sau tendințele viitorului, adaptabilitatea trebuie de asemenea să definească un sistem performant de educație.

Finanțarea pompieristică și rămasă la pixul unui ministru trebuie să înceteze. Mediul universitar și în general educația trebuie să fie recompensată pe baza rezultatelor și în același timp, să fie încurajată să colaboreze, iar acolo unde este cazul, trebuie să fie luate inclusiv decizii ferme, de comasare și fuziune a activităților, poate chiar de desființare pentru entitățile a căror performanță nu-și respectă menirea. Ansamblul de idei și aspirații puse în dezbatere publică de România Educată nu se pot contura decât în urma unei evaluări reale, asumate de profesioniști și în baza unor argumente pertinente. De aceea, de la creșe până la Institutele Naționale de Cercetare Dezvoltare, se resimte nevoia unei priviri de ansamblu și a deciziilor care stabilesc în mod asumat, încotro se poate îndrepta acest ansamblu: spre o cheltuială sau spre un sistem în care abilitățile și competențele cultivate, sunt egalate sau chiar depășite de rezultatele beneficiarilor și actorilor din interiorul acestuia.

Orice reformă poate fi dureroasă, mai ales când ține seama de o serie îngustă și limitată de păreri și experiențe. Oportunitatea pe care o văd în acest proiect și care schimbă semnificativ abordările de până acum este aceea de a fundamenta deciziile pe pilonii care stau la baza sistemului de educație – punctele de vedere ale experților. Așa cum este pus în dezbatere publică, documentul, și demersul / proiectul în sine, nu este menit să mulțumească sau să dea satisfacție unui grup izolat sau eventual unui grup elitist, este menit să stârnească acele discuții poate uneori dureroase despre problemele reale de la baza sistemului de educație și nu de problemele observate uneori tranzitoriu din niște birouri de la București.

Odată acest demers asumat, este timpul să construim un sistem de educație menit să răspundă atât la provocările prezentului, cât mai ales la cele aduse de viitor. Trebuie să avem în vedere diferențele dintre actorii sistemului educațional, să premiem performerii, să evaluăm corect și coerent atât sistemul preșcolar, preuniversitar, universitar, cât și actorii din mediul cercetării și inovării. Iar acolo unde se impun reorganizări serioase, să luăm asumat aceste decizii.

Documentul pune în discuție o serie de aspirații, ține de responsabilitatea noastră, a fiecărui actor implicat în educație să spunem cum ajungem acolo sau dimpotrivă ce alte aspirații avem. Vorbim despre viitorul educației, despre bunăstarea generațiilor curente și viitoare, e timpul să ieșim din ipocrizia statului pe margine și a comentariului pe formă și nu pe substanță. De aceea consider că orice reacție, chiar critică, este binevenită, cu atât mai mult cu cât ar veni din partea unor specialiști și profesioniști din domeniul educațional.

România Educată este în sine un document menit să creeze o viziune și strategia care poate duce la îndeplinirea acestei viziuni. Asta se poate întâmpla numai dacă încetăm a sta pe margine și a spune cât de nemulțumiți suntem de o propunere și mai departe, de a spune ce ni se pare potrivit sau nepotrivit. Este un document de construcție și în acest proiect trebuie să implice, de jos în sus, de la elevi, la studenți, de la cadre didactice la elitele învățământului românesc, fără patimă și patos, fără argumente și atacuri politicianiste fără substanță.

Prof. univ. dr. Marilen - Gabriel Pirtea

Rector Universitatea de Vest din Timișoara

Vicepreședinte Camera Deputaților – Deputat PNL

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri