TURIST ACASĂ. Mănăstirea Albotina, un loc românesc la sud de Dunăre

Ce l-a convins pe Crin Antonescu să candideze la președinție

Zaharova acuză autoritățile de la Chișinău că vor să integreze R. Moldova în România, ca să ajungă în NATO

Protest masiv în fața Curții de Apel București. Sute de susținători ai lui Călin Georgescu protestează împotriva anulării alegerilor

Grenadă descoperită de noul proprietar al unui apartament din Arad. Zeci de persoane au fost evacuate din 15 locuințe

Nicușor Dan, despre prezidențiale: „Ar fi absurd ca alegerile să fie anulate din cauza lui Călin Georgescu şi el să candideze din nou”

Anul nou vine cu amenzi mai mari

Un avion Air Canada a luat foc după aterizarea pe aeroportul din Halifax

Cauza posibilă a accidenului aviatic din Coreea de Sud

Un hoț a fost prins de polițiști în timp ce dădea o spargere la o casă din București

Mănăstirea are câteva morminte, picturi înnegrite de fum şi urmele unor basoreliefuri care reproduc atmosfera acelor vremuri.

Albotina se află în Timocul bulgăresc, o regiune locuită de români. Mănăstirea e un refugiu şi loc de închinare, care păstrează amintiri de mai bine de opt secole.

„Interesant că este făcută cu trei altare, unul de sărbători, cel din mijloc, care e şi cel mai mare, şi două altare făcute pentru necesităţile zilnice. Bisericuţa nu este mare, este un fel de paraclis”, spune Ivo Gheorghiev, preşedintele Uniunii Etnicilor Români din Vidin

Tradiţia îi leagă pe oamenii de la sud de Dunăre de românii de pe celălalt mal.

„A fost înmormântată şi Sfânta noastră românească de-aici, de la sud de Dunăre, asta e Sfânta Teofana Basarab. Numele ei de naştere este Teodora Basarab, fiica lui Ioan Basarab I, care era căsătorită după regele Ioan Alexandru de la Târnova”, spune Ivo Gheorghiev.

Oamenii de la sud de Dunăre vorbesc o limbă oltenească arhaică.

„Toată muzica noastră este şi muzică comună cu cea din Gorj şi din Dolj. În satele noastre de pădureni, adică cei care suntem la munte, betele cu care sunt încinşi bărbaţii şi femeile sunt ca la Gorj. Iile sunt ca-n Dolj.”, potrivit lui Ivo Gheorghiev.

Nu s-au născut pe pământ românesc, nici n-au trăit româneşte, dar se simt români. Limba este cea care i-a unit pe oamenii de aici, pentru că, deşi oficial se numesc bulgari, au cu toţii rădăcini româneşti.