Stațiunile balneare din România sunt în căutarea gloriei pierdute. Speranța vine de la investitorii privați
Băile Herculane. Clădirile istorice sunt lăsate în paragină de stat
Băile Herculane, recunoscute încă din perioada romană ca fiind tămăduitoare, sunt și acum în așteptarea revenirii la gloria de care s-au bucurat odată. La fel se întâmplă şi cu, odată renumitele, Băi Felix. Străzile sunt acum pline de gropi, trotuare lipsesc, iar din loc în loc răsar construcţii haotice, care nu respectă nici cele mai simple reguli de urbanism.
Clădirea construită la sfârșitul secolului XIX-lea, unde însuși împăratul Franz Iosef și împărăteasa Sissi de Austria și-au petrecut câteva vacanțe este acum în custodia primăriei, iar bucăţi din tencuială au început să se prăbuşească. Este ce a mai rămas din Băile Imperiale Austriece. Celelalte clădiri-patrimoniu au avut mai mult noroc. Au ajuns în propritate privată, iar acum sunt în reparaţii.
Câţiva investitori s-au încumetat să cumpere și să modernizeze hotelurile. Oamenii din Băile Herculane sunt rezervați însă în ceea ce privește viitorul centrului istoric. Avantajele ar fi multe, doar voință nu prea există.
Investițiile private, salvarea turismului balnear
În Băile Felix și 1 Mai tot privaţii au investit cel mai mult, iar staţiunile nu mai seamănă deloc cu cele de altădată.
„Staţiunile Băile Felix şi 1 Mai au luat o dezvoltare acerbă şi datorită spaţiilor de cazare. Avem la ora actuală 10.000 de spaţii de cazare”, spune Lucian Popuş, primarul comunei Sânmartin.
Doar că aceste construcţii, apărute după Revoluţie, eclipsează exact acele clădiri pe care le puteam admira doar în cărțile poștale vechi.
În tot acest timp, statul nu a făcut mai nimic. De vină sunt și solicitările de retrocedare, care au blocat investițiile. Iar zonele verzi, superbe în cărţile poştale ale vremii, au ajuns să pălească de-a lungul timpului.
Băile Felix și 1 Mai ar putea fi alipite municipiului Oradea. Recent, primarul Oradei și cel al comunei Sânmartin, care administrează stațiunile vor să unească cele două localități. Decizia se va lua în urma unui referendum , organizat cu ocazia alegerilor prezidențiale.
Băile Olănești. Apă minerală cu porția, pe baza unui card
În sudul ţării, situaţia şi mai rea. Turiştii din Băile Olăneşti primesc apă minerală pe baza unui card, iar în satul Nuntaşi, o mică staţiune balneoclimaterică din judeţul Constanţa, peisajul este dezolant. Acolo unde unde pe vremuri turiştii profitau de beneficiile nămolului nu mai sunt decât ruine şi gunoaie.
Turiştii care vin în Băile Olăneşt pot beneficia de tratamentul cu apă minerală din cele 24 de izvoare din staţiune, doar dacă au cartele. Izvoarele au fost concesionate de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în 2001, pe o perioadă de 20 de ani. Patronii firmei care administrează acum izvoarele deţin baza de tratament, unul dintre hotelurile din staţiune, dar şi suprafeţe importante de teren în zonă. Turiştii cazaţi la alte hoteluri şi pensiuni primesc cartele, doar dacă acestea au contracte cu cei care administrează acum izvoarele.
„Nu este îmbucurîtor ceea ce se întâmplă, dar primăria nu are cum să intervină într-un contract încheiat între Agenția de Resurse Minerale și o societatea privată”, precizează Sorin Vasilache, primarul orașului Olănești.
Supranumite „Izvoarele de aur”, apele minerale de la Olăneşti sunt recunoscute pe plan mondial pentru efectele sale curative.
De nămolul de la Nuntași s-a ales praful
Pentru proprietăţile sale terapeutice era vestit şi nămolul din lacul Nuntaşi, din judeţul Constanţa. Astăzi au mai rămas doar câteva barăci părăsite şi grămezi de moloz . Pe vremea comunismului, staţiunea atrăgea ca un magnet turişti din toate colţurile lumii.
„Veneau oamenii în cărucior şi plecau pe picioare. Se duceau, luau nămol. Dar acum s-a stricat tot”, povestește un localnic.
Chiar dacă perioada de glorie a apus, oamenii locului spun că şi-ar dori să vadă din nou turişti la ei în zonă. Iar visul lor ar putea deveni realitate dacă investitorul privat care a cumpărat ce a mai rămas din staţiune va reuşi să o readucă la gloria de altădată.
Speranță pentru Băile Someșeni
În judeţul Cluj, moştenitorii fostelor băi Someşeni, care şi-au închis porţile imediat după Revoluţie, vor începe să investească într-un nou proiect. Nu de aceeaşi soartă vor avea parte însă Băile Malnaş, din judeţul Covasna.
Încă din anii 30, românii din nord-vestul ţării obişnuiau să meargă la Băile Someşeni pentru a se trata. Chiar dacă după Revoluţie staţiunea balneară s-a transformat într-o ruină, clujenii îşi amintesc şi acum de baza de tratament.
„Aici existau nişte izvoare de apă care erau marcate prin nişte tăbliţe pentru diferite boli, rinichi, ficat”, povestește un localnic.
Acum, nepoata unuia din foştii proprietari ai Băilor Someşeni vrea să transforme locul într-o staţiune modernă, după model german. Investiţia se ridică la 20 de milioane de euro.
Şi asta pentru că pe sub terenul unde se va construi viitoarea Staţiune Balenară a Clujului trec 29 de izvoare cu apă termală.
Primăria vrea şi ea să contribuie.
„E vorba despre realizarea infrastructurii rutiere şi de asigurarea tuturor reţelelor necesare pentru buna funcţionarea a unei astfel de investiţii”, precizează Oana Buzatu - purtător de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca.
Conform investitorilor, lucrările ar urma să înceapă anul viitor.
Malnaș Băi, povestea unui start ratat
Despre Malnaş Băi, însă, se vorbeşte deja la timpul trecut. Dacă în perioada interbelică zona era vizitată de protipendadă, iar mai apoi, prin anii 70, hotelul şi pensiunile din staţiune erau pline ochi de turişti, acum, totul e pustiu. Doar câte un localnic mai trece pe drum, până la izvor, pentru a umple bidoanele cu apa minerală, care cu zeci de ani în urma vindecau oameni veniţi din toate colţurile lumii.
În 2003, un investitor a cumpărat mai multe staţiuni din judeţul Covasna, printre care şi Malnaş Băi. Nu a investit însă niciun leu. În 2011, primăria Malnaş, ajutată de Consiliul Judeţean, a răscumpărat la preţul de 300.000 de euro, activele turistice ale staţiunii. Autoritățile dețin acum un hotel cu 50 de camere, un restaurant, o bază de tratament şi un teren de aproximativ 30.000 de metri pătraţi.
„Administraţiile locale nu au dreptul să investească în locuri de cazare sau într-un restaurant. Am devenit proprietar, dar întrebarea este ce facem mai departe”, explică Kasléder József, primarul din Malnaş, județul Covasna.
Cu fonduri Phare, autoritățile au reușit totuși să modernize baza de tratament.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
