"Cu respect". Alice Iacobescu: Nu înţeleg rostul sms-urilor. Dacă vrei să urezi cuiva ceva, fă-o prin viu grai!
CEI 7 ANI DE ACASĂ
Am învăţat că un lucru trebuie făcut bine de la bun început. Dacă tot faci ceva, fă-l cum trebuie. Să nu mai vină cineva după tine să repare sau să nu trebuiască tu să te întorci şi să cârpeşti. Ştii vorba, cred că-i românească, "merge şi-aşa"? Eu sunt... venerez opusul ei. Nu merge oricum.
REGULA MEA DE POLITEŢE
Greu să spun că există una singură, dar în momentul ăsta mă gândesc la felul în care ne urăm ceva. Când e Crăciun sau ziua cuiva sau cineva se căsătoreşte... dacă ai să-i urezi ceva, fă-o prin viu grai. Nu înţeleg rostul sms-urilor când e vorba de urare sau al e-mail-urilor. Dacă vrei să faci un om fericit, că doar de asta-i urezi ceva, lasă-l să te audă când îi urezi chiar şi simplu "la mulţi ani!". E o regulă care arată că îţi pasă. Şi de fapt, nu e neapărat o regulă. E un fel de-a fi.
ROMÂNIA CIVILIZATĂ
Fără îndoială există exemple pozitive. Mă bucură când văd oameni care reciclează deşeuri. Şi ştii de ce? Pentru că asta-mi arată că lor le pasă de ce este în jurul lor, de aerul pe care îl respirăm, le pasă de apa pe care o bem şi, mai important, le pasă de ce lasă în urmă, pentru că reciclarea eo dovoadă de grijă pentru cei care vin după noi. Un alt semn de civilizaţie e voluntariatul. Îmi plac oamenii care fac voluntariat, care fac ceva pentru alţii, fără să aibă un interes. Pur şi simplu vor să le facă bine total dezinteresat.
ROMÂNIA NECIVILIZATĂ
Te duci în parc dimineaţa, aerul e proaspăt, iarba e curată, băncile sunt proaspăt spălate. E o bucurie să te plimbi prin parc. Îţi dau exemplu parcul din cartierul meu. Şi este un parc din centrul Bucureştiului. Te duci seara şi în jurul băncilor sunt mormane de coji de semniţe, deşi sunt coşuri de gunoi peste tot. Cei care aruncă cojile de seminţe, evident nu se gândesc la cei care vin după şi ar vrea să se bucure şi ei de parcul ăla. Eu sunt convinsă că dacă ne-ar păsa în felul ăsta de cei din jurul nostru, ţara asta ar mai mai frumoasă, viaţa noastră ar fi mai uşoară.
MODELUL MEU DE BUNĂ-CUVIINŢĂ
Cred că politeţea se molipseşte mai degrabă decât se învaţă şi sunt convinsă că am avut modele fără să-mi dau seama, inconştient în viaţa mea, că am furat pur şi simplu, am absorbit ca un burete o vorbă, un fel de-a vorbi a cuiva, pe care după aia, fără să-mi dau seama, l-am repetat. Sau un gest, sau reacţia cuiva într-o anumită situaţie m-a inspirat şi sunt convinsă că în felul ăsta am învăţat să fiu cum sunt şi asta nu înseamnă neapărat că sunt un model de politeţe.
ÎNTÂMPLĂRI NEPOLITICOASE
Primul exemplu care mi-a venit în minte a fost din viaţa mea de jurnalist când am fost minţită în direct de un politician. Acum... e o emisiune apolitică şi aş vrea să o păstrăm aşa... apolitică. Uite, o vecină de-a mea nu-mi răspunde la salut. Prima dată am crezut că nu m-a auzit, a doua oară la fel, a treia oară la fel şi a zecea oară cum spun. Până când într-o zi m-am hotărât să văd dacă este chiar aşa: ea nu m-aude sau nu-mi răspunde voluntar şi-am întrebat-o- M-am intersectat cu ea într-o dimineaţă şi-am întrebat-o şi mi-a zis că da, am observat bine. Nu-mi răspunde la salut pentru că este supărată. Mi-a zis motivul pentru care e supărată. Nici n-are importanţă dacă este sau nu este real. Mi-am propus atunci să mă comport la fel: când o văd să n-o mai salut. Şi m-am întâlnit o dată cu ea, mi-am dat seama că instinctiv am vrut să o salut şi mi-am înfrânat instinctul. A doua oară la fel, a treia oară la fel, până când am realizat că îmi este greu să mă abţin. Prin urmare, am continuat să o salut. Ştiu că nu-mi răspunde, nu mă mai supără asta, dar sigur o să mă bucur în ziua în care o să-mi răspundă la salut.
LUMEA IDEALĂ
Lumea ideală este lumea în care oamenilor le pasă de oameni.
UN DOMN SE CUNOAŞTE DUPĂ...
Un domn este un bărbat care nu abuzează de puterea pe care o are.
AM ÎNVĂŢAT CĂ
Am învăţat că să dai îţi oferă mai multă bucurie decât să primeşti.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
