Vânzările de carte, în scădere. Ce lecturi preferă românii

Efectul Schengen pe piața imobiliară: Cresc prețurile caselor din zonele de frontieră

Ucraina spune că o rachetă rusească a intrat în spațiul aerian al României. MApN: „Nu a fost confirmată”

Un cargo rusesc s-a scufundat în Mediterană, după o explozie în sala motoarelor 

Ciolacu, răspuns ironic când a fost întrebat de facturile pentru zborurile Nordis

Cod portocaliu de ninsori și vânt puternic în ziua de Crăciun. Care sunt zonele afectate

Un avion Swiss Air de pe ruta București - Zurich a aterizat de urgență în Austria

George Simion, despre Guvernul Ciolacu 2: „N-aţi auzit vocea poporului”

Cătălin Drulă: Ceauşescu rânjeşte din iad când vede o nouă nomenclatură şi nişte noi securişi care se agaţă cu disperare de putere

Ilie Bolojan: „Guvernul pe care ne propunem să-l învestim astăzi este o necesitate pentru România”

Cele mai la îndemână metode pe timp de criză au fost scăderea tirajelor şi creşterea şi diversificarea numărului de titluri: mai puţine cărţi ştiinţifice şi mai multe cărţi utilitare.

Anul trecut, cele mai multe edituri româneşti au avut o cifră de afaceri sub un milion de lei şi au publicat maximum 30 de titluri noi. Editorii cred că îndustria cărţii ar putea scădea în continuare.

„Este o industrie care stagnează. Cam orice au făcut editurile în ultima vreme, nu am reuşit să depăşim o cifră de afaceri a industriei de ani buni”, spune Irene Arsene, directorul unei edituri.

Pe timp de criză, românii şi-au scurtat drastic lista de cumpărături când e vorba de cărţi. Literatura rămâne în topul vânzărilor, dar cititorul este, mai nou, amator de reţete de reuşită şi de cărţi care să îl ajute să se cunoască mai bine.

Românii cumpără cel mai mult cărţi de ficţiune, adică romane, nuvele şi povestiri. Urmează în topul vânzărilor cărţile pentru copii şi cărţile motivaţionale.

Pentru edituri, acestea sunt investiţia cea mai sigură. Însă unii editori aleg şi să rişte. Cărţile de poezie, de critică literară sau de sociologie nu garantează profitul, pentru că publicul este unul mai restrâns.

„Toţi editorii, în urma crizei, au devenit mult mai selectivi. Încercăm să ne menţinem la un anumit nivel şi standard, fără a fi însă foarte elitişti”, explică Laura Albulescu, redactorul-şef al unei edituri.

Piața cărţii din România este evaluată la aproximativ 70 de milioane de euro. Asta în timp ce piaţa italiană se ridică la un miliard de euro, cea spaniolă la trei miliarde, iar vânzările de carte din Germania ajung şi la șapte miliarde de euro anual.