Vânzările de carte, în scădere. Ce lecturi preferă românii

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Cele mai la îndemână metode pe timp de criză au fost scăderea tirajelor şi creşterea şi diversificarea numărului de titluri: mai puţine cărţi ştiinţifice şi mai multe cărţi utilitare.

Anul trecut, cele mai multe edituri româneşti au avut o cifră de afaceri sub un milion de lei şi au publicat maximum 30 de titluri noi. Editorii cred că îndustria cărţii ar putea scădea în continuare.

„Este o industrie care stagnează. Cam orice au făcut editurile în ultima vreme, nu am reuşit să depăşim o cifră de afaceri a industriei de ani buni”, spune Irene Arsene, directorul unei edituri.

Pe timp de criză, românii şi-au scurtat drastic lista de cumpărături când e vorba de cărţi. Literatura rămâne în topul vânzărilor, dar cititorul este, mai nou, amator de reţete de reuşită şi de cărţi care să îl ajute să se cunoască mai bine.

Românii cumpără cel mai mult cărţi de ficţiune, adică romane, nuvele şi povestiri. Urmează în topul vânzărilor cărţile pentru copii şi cărţile motivaţionale.

Pentru edituri, acestea sunt investiţia cea mai sigură. Însă unii editori aleg şi să rişte. Cărţile de poezie, de critică literară sau de sociologie nu garantează profitul, pentru că publicul este unul mai restrâns.

„Toţi editorii, în urma crizei, au devenit mult mai selectivi. Încercăm să ne menţinem la un anumit nivel şi standard, fără a fi însă foarte elitişti”, explică Laura Albulescu, redactorul-şef al unei edituri.

Piața cărţii din România este evaluată la aproximativ 70 de milioane de euro. Asta în timp ce piaţa italiană se ridică la un miliard de euro, cea spaniolă la trei miliarde, iar vânzările de carte din Germania ajung şi la șapte miliarde de euro anual.