Unii participanţi spun că standul României a impresionat doar prin lipsă de atractivitate.
„Niște cărţi urât puse, niște scaune alandala, nişte mese rătăcite, fără catalog, trei afişe puse la plesneală, o semnalizare a ţării foarte proastă, nişte bannere cu Ministerul Culturii, un spaţiu în care eu aş putea să-i trimit pe editorii străini să le spun: uitaţi-vă cum au apărut cărţile voastre în România!”, spune agentul literar Simona Kessler.
„În general se vede că nu se pune mare suflet în a arăta România într-o lumină bună”, adaugă ea.
Despre participarea României la tîrg, Ministerul Culturii nu a anunţat nimic pe site-ul său oficial. Abia după ce Digi24 a făcut o solicitare, biroul de presă a anunţat că au fost organizate la Frankfurt cinci evenimente româneşti. Răspunsul a venit însă la două zile după deschiderea târgului de carte.
„Ministerul Culturii a organizat târgul la Frankfurt și înțeleg că, în ciuda a ceea ce au relatat unii participanți, a fost o prezență onorabilă”, a spus Daniel Barbu, ministrul Culturii.
„Evident că am vorbit cu cei de la direcția de politici culturale care au participat la organizarea standului și mi-au spus că a fost o organizare foarte corectă”, a adăugat el.
Adevărata miză a Târgului de Carte de la Frankfurt o reprezintă contractele de drepturi de autor cu editurile. Acolo, România ar putea obţine parteneriate culturale importante, iar autorii români s-ar putea face mai bine cunoscuţi în străinătate. Anul acesta, la eveniment au venit peste 7.000 de expozanţi din peste 100 de ţări.