Șantier arheologic inedit în Munții Orăștiei, lângă cetatea dacică Piatra Roșie
În munții Orăștiei, în apropierea cetății dacice Piatra Roșie, se petrece un miracol. Se sapă! Cu pasiune, cu entuziasm și mai ales cu profesionalism.
Deși cetățile dacice din Munții Orăștiei sunt monumente UNESCO, iar interesul publicului față de aceste situri este în creștere, activitatea de cercetare arheologică sistematică este aproape inexistentă. Echipa de arheologi de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, singura care solicită și obține autorizație de săpătură pentru acest grup de monumente în virtutea unei tradiții devenite păguboasă, se rezumă la o campanie de doar 2-3 săptămâni la Sarmizegetusa Regia, în timp ce restul cetăților și nenumăratele vestigii care împânzesc zona rămân necercetate și, unele, aproape necunoscute.
De aceea, deschiderea unui șantier în acest areal poate fi considerată un miracol. Pe terasa întinsă aflată la jumatatea dealului de pe care veghează ruinele cetății Piatra Roșie lucrează aproape 30 de persoane, cei mai multi tineri, care trec prin sită pământul săpat pe o suprafață de peste o mie de metri pătrați, în gropi cu adâncimea de până la doi metri. Terenul pe care se află șantierul este proprietate privată, aparținând Fundației Dacica, singura organizație de protejare a patrimoniului istoric care își are sediul chiar aici. Fundația a solicitat avizele pentru folosirea terenului ca livadă, declanșând astfel procedura de descărcare de sarcină arheologică și oferind pentru prima dată ocazia studierii uneia dintre numeroasele terase antropice din jurul cetății Piatra Roșie, fie și printr-un șantier arheologic preventiv, finanțat de beneficiar. (Urmăriți mai sus o galerie foto cu șantierul. Click pe prima imagine pentru a le vedea pe toate celelalte).
Șantierul este condus de arheologul dr. Iosif Vasile Ferencz de la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, care mai are în palmares un mic miracol: situl de la Ardeu, unde se află o altă cetate dacică, un exemplu despre cum ar trebui să se faca arheologie si să se promoveze un sit (www.ardeu.ro). Printr-un parteneriat cu Universitatea de Vest din Timișoara, pe șantierul de la Piatra Roșie au ocazia să facă practică un grup de studenți din anul I și II însoțiți de conf. univ. dr. Dorel Micle. Este practic primul grup compact al unei universități, alta decât cea din Cluj, care are acces la săpături în zona cetăților dacice din Munții Orăștiei.
Pe lângă artefactele descoperite în cele aproape 3 săptămâni de săpături, de altfel foarte interesante și valoroase, importantă este dezvoltarea unui nou model de a face arheologie și de a studia istoria dacilor în Munții Orăștiei. Chiar dacă, atât reprezentanții muzeului din Deva, cât și cei ai Universității din Timișoara au ocolit cu eleganță orice referire sau comparație cu alte echipe arheologice, modelul propus de ei este o breșă în monopolul arheologic asupra cetăților dacice din Munții Orăștiei impus de echipa de la Cluj condusă acum de Gelu Florea. Activitatea echipei de la Cluj a fost criticată adesea pentru lentoarea cercetărilor asupra cetăților dacice aflate în patrimoniul UNESCO și pentru lipsa de transparență în ceea ce privește rezultatele săpaturilor efectuate din bani publici. Jurnalele de săpături din campaniile din ultimii o sută de ani nu sunt publice, iar Sarmizegetusa Regia, cel mai important sit arheologic din România, nu are nici până azi o monografie.
Noul model propune o serie de abordări și tehnici moderne, precum și parteneriate multidisciplinare ignorate sau respinse până acum în cercetările din Munții Orăștiei. Dacă echipa de la Cluj a refuzat sistematic orice colaborare cu alti specialiști și alte institutii, inclusiv cu Muzeul Național de Istorie a României, noul model încearcă atragerea cât mai multor experți din alte zone de cercetare, de la arhitecți și etnografi, până la fizicieni și geologi.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Șantierul propune și o abordare comparativă între dacii de munte și cei de câmpie, studiați de experții universității timișorene, dar cel mai important, noul model este un adevarat exercițiu de transparență. Șantierul arheologic a organizat o zi a porților deschise în care a prezentat toate descoperirile făcute în campania din acest an. Inventarul este impresionant și deosebit de divers: o monedă de bronz emisă de una dintre cetățile grecești de la Marea Neagră, Histria, fragmente de vase de bronz, un vârf de săgeată, un proiectil de praștie, un ciob de oglindă, o mărgea, o bucată de brățară, o furculiță, ținte, cuie, dornuri. Printre obiectele descoperite se numără și 13 jetoane folosite cel mai probabil ca piese de joc. Zeci de obiecte au fost scoase la lumină și vor recompune un crâmpei din viața de zi cu zi a dacilor. Săpăturile au dezvăluit o serie de structuri de construcții nearse care vor ajuta la înțelegerea modului în care dacii amenajau și extindeau terasele și a nivelului structurilor de pe terasă.
Modelul propus de acest șantier inedit nu se oprește aici. Specialiștii muzeului din Deva și ai universității din Timișoara și-au propus ca în termen de un an să publice rezultatele săpăturilor din campania acestui an într-un volum.
Despre rezultatele și însemnătatea acestui sit arheologic inedit, în materialul video realizat de Fundația Dacica:
(text: Marius Toader, Fundația Dacica)
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
