„Noi am identificat două tipuri de locuiri și anume, una din prima Epocă a Fierului și alta din cea de-a doua Epocă a Fierului, diferența dintre ele, ca timp, fiind de aproape o mie de ani. Vasele descoperite sunt din cea de-a doua Epocă a Fierului, undeva, în epoca lui Decebal, până la cucerirea lui Traian. Suntem în etapa de finalizare a cercetărilor, informațiile vor fi publicate atât științific, cât și pentru publicul larg. Sperăm să le ducem în muzeu”, a declarat presei coordonatorul șantierului arheologic, Andrei Stavilă, scrie Agerpres.
În anul 2006, bazându-se pe informații vechi, pomenite de însuși Ptolemeu în lucrările sale, arheologii UVT au descoperit la 4 kilometri de localitatea Unip, urmele Zurobarei, fosta cetate dacică, singura ridicată la acea vreme în zonă de câmpie. Pe măsură ce au dat de piese devenite indicii, arheologii timișoreni sunt tot mai siguri că aceasta este Zurobara, locul transformându-se în șantier-școală unde studenții de la Facultatea de Istorie a UVT vin în fiecare vară și continuă săpăturile.
„Multă lume a spus că este aproape imposibil de stabilit dacă există sau nu există Cetatea Zurobara sau a fost doar o fantezie. Dar, existența unei astfel de fortificații ne atrage atenția că este posibil ca ceea ce am descoperit noi aici să fie antica Zurobara, cea mai importantă fortificație dacică din zona de câmpie. Analizele cartografice indică exact locul acesta”, a explicat prof. univ. Dorel Micle de la Facultatea de Istorie a UVT.