Din 2016, România şi celelalte state membre ale Uniunii vor trebui să preleve probe din anumite alimente pentru a vedea dacă conţin pesticide, şi dacă da, despre ce pesticide e vorba şi în ce cantităţi.
În laborator vor fi analizate fructele, legumele, carnea, lactatele dar şi vinul, iar din fiecare produs România va preleva 17 probe. Programul comisiei se va lungi pe o perioadă de 3 ani, din 2016 până în 2018. Controlul prelungit e necesar pentru a vedea cum anume se schimbă pesticidele utilizate, ce substanţe noi apar, dacă sunt acoperite de legile europene şi dacă sunt sau nu un pericol pentru consumatori.
După analiza a aproape 3.500 de probe, ANSVSA, autoritatea pentru siguranţa alimentelor, a ajuns la concluzia că 25% dintre alimentele vândute în România conţin urme de pesticide.
Cele mai multe au fost găsite în merele româneşti, în care s-au depistat şi 7 tipuri de pesticide diferite.
Pe locul 2 sunt citricele turceşti, în grepfruturi şi lămâi s-au găsit şi 5 tipuri de pesticide.
Pe roşiile analizate, 70% dintre ele fiind turceşti, au fost identificate minim 2 tipuri de pesticide, maxim 5.
România importă fructe şi legume de peste 300 de milioane de euro pe an. 80 la sută dintre merele de pe piaţă sunt din import.
Nici cartoful nu mai este marfă autohtonă, importurile se ridică la 40 la sută. Ponderea lor a crescut odată cu dezvoltarea lanţurilor de supermarketuri cărora le e mult mai greu să încheie contracte cu o puzderie de mici fermieri autohtoni decât să lucreze cu companii mari de peste graniţă.
Chiar şi când se lucrează cu români sunt preferate firmele care pot livra mult, iar firmele care pot livra mult îşi măresc productivitatea cu ajutorul chimicalelor. Aşa a ajuns ca mărul românesc să fie cel mai plin de pesticide.
ANSVSA nu a găsit cantităţi peste nivelul reglementat decât la 0,9% din produse dar multe organizaţii străine susţin că legea europeană exclude faptul că pesticidele ar putea fi foarte periculoase când sunt combinate. Un sfert din mâncarea consumată în Europa conţine astfel de cocktailuri, iar toxicologii de la autoritatea europeană de siguranţă a alimentelor nu le pot urmări efectele.
Nici măcar eticheta de aliment bio sau organic nu garantează siguranţa totală.
Din 11 alimente bio analizate de ANSVSA, 10 aveau pesticide. Aici intră foarte multe mâncăruri pentru sugari şi copii mici, iar Comisia Europeană îi va cere României să preleve probe şi din aceste alimente.
Dacă consumatorii ar prefera alimente fără pesticide, agricultorii sunt de altă părere.
De pildă, Uniunea fermierilor din Marea Britanie estimează că dacă nu ar mai avea voie să îşi protejeze culturile împotriva dăunătorilor, din agricultura britanică ar dispărea 40.000 de locuri de muncă şi ar fi profituri de 2 miliarde de euro, adică o treime din total.