În Marea Britanie, circa un milion de oameni au o boala de nutriție. Anorexia nervoasa este una dintre cele mai frecvente şi cei mai expuşi la ea sunt adolescentele. Spaima de mâncare a lui Ffion a început când avea 12 ani.
„Nu voiam să stau în apropiere de bucătărie, ca sa nu inhalez mirosurile și, implicit, caloriile. Nu voiam sa beau nimic, am avut probleme mari, pentru ca te îmbolnavești grav daca nu te hidratezi. Îmi mușcam buzele de neliniște pâna la sânge, dar nu-mi dadeam cu crema. Ma gândeam ca o sa ma îngraș daca absorb grasimea prin piele”. La 13 ani, Ffion cântarea 31 kg și a încetat sa mănânce. A fost internata în spital, hranita intravenos și a facut psihoterapie timp de 24 de ore.
Jess McCelland, de la Institutul de Psihiatrie, a facut cercetari inovatoare asupra bolii şi a distrus mituri. „Exista o serie de prejudecați despre cauza bolii, cum ar fi stilul de viața, o dieta prea drastica sau influența manechinelor cu marimea zero. În realitate, poate duce la multe probleme fizice şi psihice diferite, cum ar fi restricționarea severa a hranei, o spaima puternica de mâncare oi de îngrașare. Ceva simplu pentru noi, ca un cappuccino, îi poate provoca multa neliniște și frică unei persoane anorexice”, a spus cercetătoarea.
Cercetatorii încearca sa înțeleaga cauzele anorexiei. „O posibilitate este ca boala sa fie provocata de genele noastre. Se cred ca gene multiple pot creote riscul dezvoltarii bolii. În plus, daca cineva are rude care au fost afectate de o tulburare de nutriție sau de alta boala psihica, asta-l face pe individ mai predispus la anorexie”. De curând, cercetarile au aratat ca boala și-ar avea radacinile în creier. Unele cai neuronale care transmit mesaje de la o celula la alta ar putea fi disfuncționale și acesta ar fi motivul pentru care pacienții simt o anxietate atât de puternica în privința mâncarii.