Dantură nouă cu implanturi de ultimă generație 

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Atunci când un pacient îşi pierde un dinte ar trebui să meargă cât mai repede la dentist, pentru a-l înlocui cu un implant. Explicaţia?

„Osul, după ce se pierd dinții, dacă imediat nu se face înlocuirea cu implanturi dentare, începe să se atrofieze. Atrofia asta pleacă de la moderată, ajunge la severă şi până la dramatică. În atrofiile dramatice de os nu mai există os pe care să se sprijine protezele dentare. De aceea, nici implanturile convenţionale nu mai pot fi inserate, neexistând un volum osos care să asigure fundaţia necesară pentru implantul convenţional”, a spus Chemal Taner, specialist în implantologie dentară.

În acest caz, medicii recomandă folosirea punţilor dentare, însă atunci când pacientul şi-a pierdut toţi dinţii, singura soluţie este folosirea unor implanturi zigomatice, mult mai lungi decât cele obişnuite.

„Au lungimi de circa 50 de mm, comparativ cu implanturile standard care au lungimi de 14 mm. De ce? Oasele maxilare nu mai pot servi ca suport de ancorare a implanturilor. Ele sunt doar de tranzitare implantul zigomatic tranzitează osul maxilar, trece prin sinusul care este cu grijă pregătit şi se ancorează în oasele zigomatice sau oasele pomeţilor”, a spus Chemal Taner.

Înainte ca acest tip de intervenţii să fie posibil, pacienţii efectuau transplanturi de os, procedură dureroasă şi cu destule riscuri. 

„Aceste intervenţii, pe lângă faptul că sunt foarte invazive, sunt destul de costisitoare, iar rata complicaţiilor este mare şi mai mult de 40% - după un an de zile, timpul necesar pentru a se integra piesa transplantată - se soldează cu eşecuri, mai ales din cauza infecţiilor”, a mai spus medicul.

Până acum, un singur pacient din ţară noastră are o dantură nouă formată cu ajutorul a şase implanturi zigomatice. Poate şi pentru că o operaţie de acest gen poate costa şi câteva mii de euro.