Copiii născuți de mame mai în vârstă sunt mai sănătoși

©FOTO: GULIVER/GETTY IMAGES

Cele mai multe cercetări anterioare sugerau faptul că vârsta înaintată a mamei poate dăuna copilului, acestuia fiindu-i afectată sănătatea. Fertilitatea la vârste înaintate este corelată cu posibilitatea dezvoltării sindromului Down, a hipertensiunii sau a diabetului la copii

Cu toate acestea, în ciuda riscurilor asociate cu fertilitatea târzie, copiii pot avea însă beneficii de la mamele mai în vârstă. Acestea sunt concluziile unui nou studiu realizat de Mikko Myrskyla, directorul Institutului Max Planck pentru Cercetări Demografice (MPIDR) și colegul său Kieronn Barclay de la Școala Economică din Londra, publicat în revista „Population and Development Review”.

Atât sănătatea publică cât și condițiile sociale s-au îmbunătățit în timp, în mai multe țări. Cercetările anterioare privind relația dintre vârstă mamei și copil au ignorat importanța acestor schimbări la nivel macro, odată cu trecerea timpului. Din punctul de vedere al oricărui părinte în parte, să ai un copil la o vârstă mai înaintată înseamnă să ai un copil puțin mai târziu. Spre exemplu, o diferență de zece ani în perioada maternală poate însemna un deceniu de modificări ale condițiilor sociale și de mediu. Din această perspectivă, acest nou studiu al Institutului MPIDR arată că atunci când ai un copil la o vârstă mai înaintată, acesta este mai sănătos, mai înalt și extrem de bine educat.

Studiul arată că în ciuda riscurilor asociate cu vârsta înaintată, care pot fi atribuite îmbătrânirii sistemului reproductiv, aceste riscuri sunt fie contrabalansate, fie compensate, de schimbările pozitive asupra mediului în perioada în care mama a întârziat să facă un copil.

De exemplu, o femeie născută în 1950 care a născut la vârsta de 20 de ani, a născut în 1970. Dacă aceeași femeie a avut un copil la 40 de ani, ea ar fi născut în 1990. „Acești 20 de ani fac o diferență uriașă”, explică Mikko Myrskyla. Un copil născut în 1990, de exemplu, a avut o mai mare probabilitate să meargă la un liceu sau la o facultate decât cineva născut cu 20 de ani mai devreme.

Cercetătorii au folosit datele de la peste 1,5 milioane de bărbați si femei din Suedia, născuți între 1960 și 1991 pentru a examina relația dintre vârsta mamei la momentul nașterii și înălțime, aptitudinile fizice, notele de la liceu și nivelul de educație a copilului. Aptitudinile fizice și înălțimea sunt repere bune pentru starea generală de sănătate, iar nivelul de educație este un factor cheie determinant al posibilităților de realizare și durata de viață la locul de muncă.

Cercetătorii au stabilit că pot exista diferențe și între frați. De exemplu, comparând doi frați născuți la câteva decenii diferență, au stabilit că fratele mai mic a stat în sistemul educațional cu un an mai mult decăt fratele mai mare.

În analizele lor statistice, cercetătorii au comparat frații care au aceeași părinți. Frații împărtășesc 50% din genele lor și au crescut în același mediu casnic cu părinții. „Comparând frații care au crescut în aceeași familie, a fost posibil să indicăm importanța vârstei mamei la momentul nașterii, independent de influența altor factori care ar putea influența rezultatele”, a declarat Kieron Barclay.

„Beneficiile asociate cu a fi născut cu an mai târziu sunt mai mari decât factorii de risc individuali care decurg din a fi născut de o mamă cu vărsta mai înaintată. Trebuie să dezvoltăm o perspectivă diferită asupra vârstei mamei. Viitorii părinți sunt de obicei conștienși de efectele pozitive”, a spus Mikko Myrskyla.