Copiii mici, predispuşi la boala gură-mână-picior

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Theodor Stolojan acuză USR de lipsă de profesionalism. „Pune pe masă o hartie cu 8 cerințe și apoi pleacă. Nu e o metodă de negociere”

Agresiune în Parlament: Jurnalistă, hărțuită de Șoșoacă și Makaveli. „Mamă, cum a fugit!”. Parchetul General a deschis dosar penal

35 de ani de la Revoluție: Balconul Operei din Timișoara s-a umplut de oameni

Surse: PNL ar putea relua vineri discuțiile cu PSD și UDMR. Ciprian Ciucu nu va mai merge la negocieri

Boala gură-mână-picior este caracterizată prin bube mici, dureroase, care apar pe mâini, picioare sau chiar în cavitatea bucală.

„Este o infecţie virală acută, cel mai frecvent este incriminat virusul de tip Coxsackie sau enterovirusul 71. Enterovirusul 71 pare să fie mai agresiv, pentru că în tabloul clinic putem regăsi şi afectarea sistemului nervos central cu meningită, meningoencefalită sau alte asemenea tulburări”, spune doctorul Andreea Merticariu, medic dermatolog.

Complicaţiile sunt însă rare. Cu toate astea, medicii recomandă părinţilor să nu pună singuri diagnosticul şi să se prezinte la medic de la primele semne.

„Iniţial, se observă nişte pete roşii care, încet-încet, se transformă în vezicule, se erodează şi apar astfel mici ulceraţii cu bază sau un chenar roşu. Sunt autolimitate, dar, pe o perioadă, pot sa dea dificultăţi de hrănire, mai ales dacă este vorba de un copil mic”, mai spune medicul Andreea Merticariu.

„Copiii o fac între doi şi şase ani, când imunitatea este mai proastă, adică ei încep să fie mai puternici din punct de vedere imunitar dupa trei ani, şase ani unii - depinde de alimentaţie, de stilul de viaţă. Un copil alăptat e mai rezistent, un copil nealăptat, care nu e scos afară şi nu are o viaţă disciplinată şi sănătoasă poate să facă mai des”, explică Ana Culcer, medic primar pediatru.

Pentru a preveni boala, măsurile de igienă sunt extrem de importante.

„Nu există tratament cauzal. De aceea, cel mai bun lucru este să prevenim boala. Regulile de igienă trebuie să fie riguroase. Adică să învăţăm copiii de mici să se spele pe mânuţe, să nu dea linguriţa de la unii la alţii, să nu mănânce unii după alţii. Ei scot guma şi o dau altora, muşcă din acelaşi măr sau beau din aceeaşi sticluţă şi, atunci, izbucneşte epidemie în aceeaşi grădiniţă”, mai spune Ana Culcer.

Copiii sunt purtători ai virusului şi la o săptămână după ce s-au vindecat. De aceea, medicii recomandă să stea acasă încă şapte zile după ce au trecut bubiţele.