„Semnul dominant al acestei boli este durerea. Primul lucru care alarmează pacientul şi îl face să se prezinte la medic este faptul că prezintă dureri la nivelul şoldului”, spune profesor doctor Radu Rădulescu, medic primar ortopedie.
Cu timpul, pacienţii nu mai pot să desfăşoare activităţile zilnice. Acesta este momentul în care medicul ortoped poate recomanda operaţia de protezare a şoldului.
„O proteză articulară înseamnă nişte piese sintetice, metal, polietilenă sau alte materiale, ceramică, cu care se înlocuieşte atât partea de bazin cât şi partea de cap femural a articulației șoldului. O proteză totală se cheamă asta, care are un cuplu de mişcare propriu, care se implantează în cele două componente osoase şi care oferă pacientului o „articulaţie nouă”. Nedureroasă, mobilă, funcţională”, mai spune doctorul Radu Rădulescu.
Durata recuperării diferă, în funcţie de tipul protezei.
„Poate să fie proteză necimentată, şi atunci pacientul nu are voie să se sprijine pe picior şase săptămâni, sau cimentată, şi poate să se sprijine pe ea de la bun început”, explică medicul.
„În orice caz, în ambele artroplastii, pacientul este verticalizat şi i se recomandă să facă mişcări de gleznă pentru a preveni formarea de trombi vasculari. Se verticalizează şi nu este lăsat să stea la orizontală pentru că face un sindrom de încărcare pulmonară. Este recomandat să facă mişcări la nivelul genunchiului şi gleznelor din primele ore pentru a preveni staza sanguină şi formarea de trombi vasculari”, spune şi doctor Georgiana Tache, medic primar specializat în recuperare medicală.
În plus, medicii le recomandă pacienţilor care au suferit o astfel de intervenţie evitarea excesului ponderal. În caz contrar, kilogramele în plus pot pune o presiune suplimentară asupra şoldului, fiind nevoie, în timp, de o a doua protezare.