Tinerii care aduc natura în casă. Noul trend din amenajările interioare
Doi tineri din Bucureşti au găsit soluţia perfectă pentru a aduce plantele în orice spaţiu. Şi dincolo de design-ul pe care l-au creat, care vă va lăsa probabil uimiți, decoraţiunile ne ajută să avem şi un mediu mai sănătos. Despre un mod inedit de a fi mai aproape de natură, aflaţi în reportajul următor al emisiunii „Bonton”.
Ana şi Gabi își îngrijesc plantele ca pe propriii copii. Umblă cu grijă și sunt mândri de orice evoluție a lor:
- Feriguţa nu am pus-o noi, a venit din muşchi.
- Şi dacă observi, există un strat deja de un centimetru de plante descompuse.
Ce fac un arhitect şi un inginer horticol atunci când se întâlnesc? Cresc plante împreună. Mai exact, îmbină designul minimalist cu flora românească şi realizează astfel decoraţii verzi şi vii.
Ana Constantinescu este designer şi Gabriel Corbu este inginer horticol.
„Conceptul este de a lucra doar cu viu, nu lucrăm cu flori tăiate, nu lucrăm cu muşchi stabilizat sau plante stabilizate şi încercăm să arătăm o perspectivă minimală a obiectului cu plante, în care planta e pusă în valoare şi să educăm oamenii despre beneficiile pe care le au plantele în interiorul unei locuinţe, începând de la aspectul vizual, pe care încercăm să-l dăm prin aspectul produselor pe care le facem şi terminând la toate aspectele benefice asupra sănătăţii. O plantă în casă înseamnă o umiditate mai ridicată, o plantă în casă înseamnă un aer mai curat, o plantă în casă înseamnă sănătate, până la urmă”, explică ei.
Ana Constantinescu a studiat arhitectura, dar preferă designul de produs, iar Gabriel Corbu are un doctorat în biotehnologii şi o pasiune pentru peisagistică. Aşa se face că proiectul lor comun a prins repede rădăcini. Plantele vii şi cele aeriene sunt oricum la modă, iar îngrijirea acestora este minimală.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Tuturor le place să aibă o plantă vie în casă, numai că nu le place şi partea cu îngrijitul ei şi atunci noi încercăm să le dăm o soluţie simplă, uşoară, o dată la o lună cred că este mai mult decât decent”, spune Gabi.
„Eu aici lucrez cu plante pe care le-am adunat din pădure şi le-am păstrat acasă... ”, explică Ana.
„Eu aici lucrez cu un bonsai”, ne arată Gabi.
„Cel cu cupolă e foarte bun pentru bonsai, pentru că îl mai deschizi, îl mai tunzi, o dată la trei săptămâni, cam ăsta este procesul de întreţinere a unui terariu”, spune Ana.
„Ăsta n-are nevoie să fie tuns, ăsta se va face un glob verde, mare, cam asta e direcţia în care se va duce, trebuie doar udat, tot o dată la trei săptămâni, el face condens şi îşi recirculă apa”, explică ea. „Când îl cumperi din retail, din magazine mari, nimeni nu-ţi spune exact ce se întâmplă cu planta asta. La dimensiunea aia, un bonsai are opt ani de zile, e efectiv un copac în miniatură şi care are nevoie... unui bonsai îi cad frunzele de două ori pe an, oamenii când văd că se întâmplă chestia asta se sperie şi l-au aruncat.
Ar trebui să ai încredere că el îşi va reveni, să-l uzi în continuare şi te va răsplăti”, punctează cu însuflețire Ana.
Terariile, despre care auzim tot mai des în ultimul timp, sunt mini-ecosisteme, care îşi produc singure apa. Au nevoie doar de câteva elemente care să le ajute să crească.
„În terariul pe care l-am făcut eu, se văd foarte bine straturile, ceea ce este de fapt foarte important la acesta: un strat inert, de perlit, jos, pentru drenaj, sau nisip câteodată, foarte important e stratul de cărbune activ care purifică apa pe care terariul o recirculă, strat de pământ, strat de muşchi, muşchi viu, luat din pădure...”, arată Ana.
Toate produsele sunt realizate de mâinile lor, în afară de sticlă. Îşi fac singuri matriţele, în care mai apoi toarnă bazele din ciment. Ghivecele din plastic sunt astfel înlocuite de unele cu viaţă mult mai lungă.
„ Secretul e când torni ceva tare, matriţa e moale şi atunci folosim acest silicon - de adiţie, se numeşte - şi ca pe o şosetă îl scoţi de aici, spune Ana Constantinescu.
Tânăra realizează chiar şi bijuterii din plante vii.
„E o plantă aeriană care vine în mai multe feluri de specii de aeriene, care nu are rădăcini, se hrăneşte cu praful care se depune pe ea, pe care-l absoarbe în timp ce e udată. Şi atunci, cum praful din casa noastră este 80% pielea noastră, poţi să o porţi şi să o hrăneşti în timp ce o porţi. E un produs pe care lumea îl vede un pic sceptic, dar sunt fete care-l apreciază destul de mult”, spune Ana Constantinescu.
Fiecare plantă este diferită, însă tinerii ţin întotdeauna cont de necesităţile acestora.
„Un alt secret este să le tratezi cu dragoste, ca orice fiinţă vie. Eu consider că un om, dacă are respect faţă de un alt om, cultivă genul ăsta de respect, trebuie să-l aibă şi faţă de o plantă. Este totul la nivel celular, să zicem, nu ne deosebim prea mult. Este tot ceva viu”, spune Gabriel Corbu.
Ana şi Gabriel au înţeles că oraşul în care trăiesc are nevoie de cât mai multe spaţii verzi. E unul dintre motivele pentru care fac şi voluntariat, ori de câte ori au ocazia.
„După ce am intrat într-o seră de legume, am simţit că scopul meu în viaţă este să cresc legume într-o formă cât mai curată. Avem un potenţial fantastic, suntem o ţară binecuvântată din punctul ăsta de vedere, doar că nu ne folosim de acest potenţial”, este de părere Gabi.
„Începem să avem şi proiecte de exterior, pe care la fel, vrem să le facem cu aceeaşi atenţie şi sensibilitate. De exemplu, acuma, vom face o amenajare cu plante româneşti.
Şi sper ca din ce în ce mai mulţi oameni să renunţe la... sunt plante foarte frumoase, dar ce legătură are bambusul cu România? Bambusul, care el creşte în păduri de şase metri înălţime şi aici e un arbust. La fel, cactuşii, sunt foarte frumoși, nouă ne cresc la juma' de metru, în Spania dacă te duci, au patru metri. E frumos să le integrăm, dar avem atât de multe plante frumoase aici...Mi se pare foarte important să găsim autenticitate. Şi în alimentaţie, şi în design floral, şi în viaţă, până la urmă, pentru că avem foarte multe lucruri de oferit”, îndeamnă Ana Constantinescu.
Iar dacă suprafeţele verzi din oraş ar creşte şi în realitate, nu doar pe hârtie, poate că Bucureştiul ar ieşi din clasamentul celor mai poluate capitale din Europa, unde ocupă în prezent locul al doilea.
(Reporter: Ioana Mihalca)
Urmăriți în fiecare duminică, de la 17:30, emisiunea Bonton, la Digi24. Arhiva emisiunii, aici.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
