Roxana Aldulescu a investit 5.000 de euro în castraveţii amari, după ce s-a convins că legumele neobişnuite o ajută să se simtă mai bine pe mama ei, care avea probleme cu bila. A aflat apoi că sunt o binefacere şi pentru alţi suferinzi.
„Cineva din Austria i-a recomandat ceaiul de castravete amar. După ce l-a consumat o perioadă s-a simțit foarte bine”, spune Roxana Aldulescu, cultivator.
„În compoziția acestui fruct intră așa-numita insulină naturală, care este benefică în combaterea diabetului”, explică Cristian Dobre, medic de familie.
Primele comenzi le-a avut de la companii de medicamente şi a insistat chiar dacă în primul an nu a recuperat nici unu la sută din investiție. După încă 12 luni, telefonul Roxanei sună însă mereu. Din castraveţii amari se fac şi dulceţuri, aşa că firmele de profil din ţară îi cer legume.
„Eu am așteptat cu mare interes ca această cultură a castravetelui amar să se dezvolte în România, deoarece este bun să-l consumi și acum proaspăt, iar noi - ce îi facem - prin procesare, de fapt îl conservăm”, spune Bibiana Stanciulov, proprietar fabrică de dulcețuri Topoloveni, jud. Argeș.
Roxana are peste 1.000 de cuiburi cu trei soiuri de castraveţi. Pe o mie de metri pătraţi, are şi grădină, şi seră.
„Castraveții amari nu sunt deloc pretențioși. Au nevoie doar de foarte mult soare și să fie udați o dată pe zi, de preferat seara, pentru ca apa să rămână cât mai mult timp în pământ”, relatează Mihaela Brazdeș, reporter Digi24.
Castraveţii amari din grădina Roxanei fac senzaţie şi printre vecinii ei de la Făcăeni.
„Îi pun în storcător, mai nou, ca să nu mă mai chinui să îi mănânc în salate. Am tocat așa mărunt cu roșii și am mâncat cu lingura, cu puțină sare. Și am mâncat și văd că se simte ceva la burtă. Nu mai sunt așa umflată”, spune o vecină.
Castraveții amari sunt vânduți cu 30 de lei/kg, 5 lei bucata, iar o sămânță cu un leu.