Zece ani de la privatizarea distribuţiei de energie: facturi mai mari cu peste 70%, acuzaţii de corupţie

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Theodor Stolojan acuză USR de lipsă de profesionalism. „Pune pe masă o hartie cu 8 cerințe și apoi pleacă. Nu e o metodă de negociere”

Agresiune în Parlament: Jurnalistă, hărțuită de Șoșoacă și Makaveli. „Mamă, cum a fugit!”. Parchetul General a deschis dosar penal

35 de ani de la Revoluție: Balconul Operei din Timișoara s-a umplut de oameni

Surse: PNL ar putea relua vineri discuțiile cu PSD și UDMR. Ciprian Ciucu nu va mai merge la negocieri

În 2002 statul decidea să vândă distribuţia de energie. Prin hotărâre de Guvern, Adrian Năstase, împreună cu Dan Ioan Popescu şi Mihai Tănăsescu, miniştrii industriei şi Finanţelor de la acea vreme, s-au pus de acord să transfere Electrica Banat şi Electrica Dobrogea de la stat la privat. Trei ani au durat formalităţile, iar în 2005 italienii de la Enel plăteau 112 milioane de euro pentru 51 la sută din acţiunile în cele două filiale luate de la stat. Puţini bani, spun experţii.

Otilia Nuţu, expert în probleme energetice: „La momentul respectiv cred că nici nu se ştia foarte bine cum ar putea să crească preţul pentru filialele respective”.

A crescut în schimb preţul energiei electrice.

În ultimii 10 ani, adică perioada care a trecut de la momentul privatizării primei filiale de distribuţie a energiei electrice, factura s-a majorat cu peste 70%. Şi asta pentru că toate investiţiile promise de companii au fost puse în facturi şi plătite tot de consumatori.

Pentru filiala din Banat, italienii nu au respectat toate condiţiile cerute de stat.

Un raport al Curţii de Conturi publicat în 2012 demonstrează că reprezentanţii Enel nu s-au ţinut de cuvânt. Italienii promiseseră să aducă în România 46 de milioane de euro pentru retehnologizarea instalaţiilor, dar în realitate banii pentru modernizări au venit din facturile la curent achitate de români.

În 2004, tot Adrian Năstase a decis privatizarea Electrica Moldova si Electrica Oltenia. În 2005, compania germană E.ON a cumpărat pachetul majoritar al filialei din Moldova cu 100 milioane de euro. CEZ, compania de stat din Cehia, a plătit 151 de milioane euro pentru a prelua 1,4 milioane de consumatori din Oltenia.

Autorităţile de control au descoperit că modernizările s-au făcut din conturile fostelor companii de stat. Actualul director al CEZ spune că anual se fac investiţii de până la 200 de milioane de euro în reţea.

Martin Zmelik, director general al CEZ România: „Ideea este să găsim un echilibru între nivelul investiţiilor şi preţul la consumatorul final, dar şi cerinţele ANRE”.

Italienii sunt singurii investitori care au în acest moment trei zone de distribuţie în România. Au plătit cel mai mult pentru reţeaua din București-Ilfov. Au câştigat licitaţia în 2006, când au plătit cash 395 milioane de euro. Restul, până la 820 de milioane de euro urmau să fie investiţi. Anul trecut au anunţat că vor să vândă afacerea din România. Între timp s-au răzgândit.

După atâtea promisiuni neonorate, statul s-a hotărât să cheme în instanţă aceste companii care nu au făcut investiţiile promise. În total, cere 2 miliarde de euro. În numele statului, Electrica a deschis patru procese la Curtea de Arbitraj de la Paris. Până acum a pierdut unul dintre procesele cu Enel. În litigiul cu CEZ, a cerut despăgubiri de 82 de milioane de euro, dar a primit doar 5,7 milioane de euro.

Otilia Nuţu, expert în probleme energetice: „S-au pus probleme că nu se făceau investiţiile suficient de repede. Deşi s-a făcut privatizarea, transferul propriu-zis al drepturilor s-a făcut cu 2 ani mai târziu. În perioada respectivă nu s-au făcut investiţii. Nici de către stat - că nu mai era a lui - şi nici de către privat că nu devenise a lui”.

De procese au avut parte şi cei care s-au ocupat de privatizările din energie. Codruţ Sereş este unul dintre ei.

Procurorii DNA l-au acuzat de scurgeri de informații în cazul mai multor privatizări strategice pentru statul român, printre care şi cele din energie. Mai precis, ar fi oferit informaţii confidenţiale celor care participau la aceste licitaţii.

În ianuarie 2015, Codruț Sereș a fost găsit vinovat și condamnat definitiv la 4 ani și 8 luni de închisoare.

De mai bine de un an, procurorii DNA vor să afle de ce românii - luni în şir - au plătit facturi umflate. 1,2 milioane de consumatori de energie din Bucureşti, Ilfov şi Giurgiu ar fi plătit anul trecut facturi cu 2,5 milioane de euro mai mari. DNA spune că Enel a cerut mai mulţi bani de la clienţi pentru certificatele verzi cumpărate de la producătorii de energie regenerabilă. În afacere compania a fost ajutată de vicepreşedintele ANRE. Enel neagă acuzaţiile, iar ancheta e în plină desfăşurare.

Otilia Nuţu, expert în probleme energetice: „Faptul că s-au făcut aceste lucruri netransparent, faptul că s-au rezolvat prin telefoane, că oamenii vorbeau între ei - se pare că s-a negociat, asta spun procurorii - că vicepreşedintele (ANRE) negociase nişte contracte pentru firma la care lucrase înainte, acestea sunt lucrurile care sunt în neregulă acolo”.

Statul nu a reuşit să mai privatizeze cele trei filiale ale Electrica rămase: Muntenia Nord şi cele două din Transilvania. A vândut însă 51% din acţiuni pe bursă. Per total, statul a obţinut 443 de milioane de euro, iar banii se vor întoarce în companie şi vor fi folosiţi la investiţii, promit, din nou, autorităţile.