„Vin americanii!”. Milioane de români au sperat că Statele Unite vor elibera țara de sovietici
„Era un banc care spunea „Care e cel mai bun vin?", „Vin americanii”, povestește Dinu Zamfirescu, istoric.
În urma Convenţiei de Armistiţiu de la 12 septembrie 1944, Aliaţii i-au refuzat României statutul de ţară cobeligerantă. Ruşii ne-au considerat stat învins şi au intrat cu tancurile în țară. Jocurile erau făcute. Churchill și Roosevelt lăsau România în mâna sovieticilor. Atașați tradițional de valorile occidentale, românilor nu le venea să creadă că au rămas singuri. În inima lor sperau că americanii vor veni să-i salveze.
„Am fost abandonaţi de ţările occidentale”, subliniază Mircea Carp, jurnalist la Vocea Americii şi Europa Liberă.
După 1945 au început procesele politice, elitele țării au intrat în închisori, iar in 1949 comuniștii au început colectivizarea. În satul Cufoaia, din județul Maramureș, Alecsa Bel, un țăran înstărit, a refuzat să intre în colectiv. În plus, era unul dintre cei care aveau curajul să creadă și să spună că vor veni americanii. A plătit cu viața. A fost împușcat în ziua de Crăciun, în anul 1949.
„Susținea sus și tare că vin americanii și "Voi, comuniștii, luați de la țărani ultima boabă de grâu" ... Astea au fost acuzele Securitații”, povestește Mircea Bel, nepotul lui Alecsa Bel.
Instaurarea cenzurii
La 16 septembrie 1944, comuniştii au instaurat cenzura în România. „Tipărirea, importul şi răspândirea în România a publicaţiilor periodice şi neperiodice, prezentarea spectacolelor de teatru şi a filmelor, funcţionarea staţiunilor de TFF Poştă, Telegraf şi Telefon vor fi executate în acord cu Înaltul Comandament Aliat Sovietic”, spuneau ordinele.
Nepotul lui Alecsa Bel povestește că unchiul său a făcut rost de un radio ca să asculte posturile occidentale. „Avea o convingere nestrămutată că trebuie să vină americanii, să ne scape de ruși. Această convingere nu numai că o avea în interior, dar el o manifesta în târguri, în piețe, în relațiile cu prieteni, cu cunoscuți. Și la toți le spune că urmează să vie americanii, că el așa a auzit la radio cu galena”. Subliniază Mircea Bel.
Mircea Carp a fost jurnalist la Vocea Americii şi Europa Liberă. Este unul dintre cei care i-a ajutat pe români să spere că, într-o zi, coşmarul sovietic va lua sfârşit. Deși americanii aveau treburi mai importante.
„Dacă s-ar fi făcut o astel de declarație publică, ar fi putut fi greșit înțeleasă, interpretată de orice om de rând, să spun așa, care putea să vadă după colț primii soldați americani veniți ...”, explică Mircea Carp.
Radiourile din lumea liberă
Dar, până la urmă, de ce nu au venit americanii? „SUA și URSS fusesera aliați de război. Din punct de vedere strategic, politic, americanii și-au dat seama că nu e o soluție și e de preferat o confruntare pe termen lung și o erodare a comunismului pe termen lung”, spune Bogdan Barbu, istoric şi autorul cărţii „Vin americanii.
Tot pe termen lung, românii au continuat să asculte, pe ascuns, radiourile din lumea liberă. Ştiau că îşi pun astfel vieţile în pericol, dar nu conta. Nevoia de libertate era mai puternică decât frica. După zeci de ani de comunism, lumea s-a resemnat. Era o utopie să crezi în americani.
În 1989, românii au redevenit liberi. Și, până la la urmă, au venit și americanii. Dar era prea târziu. Mulți dintre cei care i-au așteptat zeci de ani n-au mai apucat să trăiască ziua în care unchiul Sam a devenit prietenul nostru.
Campania „23 august 1944 - Istoria furată”, demarată de Digi24 la începutul acestei săptămâni, se încheie cu o dezbatere amplă asupra unei zile care a schimbat destinul unei națiuni. Vineri, de la ora 19.30, într-o ediție specială moderată de Elena Vijulie și Dan Suciu, istoricii Stelian Tănase și Lavinia Betea, analistul politic Emil Hurezeanu și consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, trag concluziile unei campanii prin intermediul căreia Digi24 a recuperat istoria furată.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
