TRIUMFUL UNEI NAȚIUNI. Ferdinand de România, regele Marii Uniri

Ambasadorul Ucrainei la București, la 1.000 de zile de la război: Nu putem lăsa Rusia să ajungă la granița României, la gurile Dunării

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Ferdinand I de Hohenzollern era nepotul de frate al regelui Carol I şi a devenit principe moştenitor al României pentru că unchiul său nu avea urmași direcți. Licențiat in drept la Tubingen, Ferdinand s-a căsătorit în anul 1892 cu Maria de Edinburgh, nepoata reginei Victoria a Marii Britanii și verișoara țarului Nicolae al II lea. Căsătoria s-a dovedit crucială prin alianţele dinastice create.

Când Ferdinand a urcat pe tron, la 10 octombrie 1914, România neutră avea de ales între Puterile Centrale, adică Germania, Austria şi aliaţii lor, pe de o parte, şi Antantă: Franţa, Anglia şi Rusia, pe de altă parte. La Consiliul de Coroană din 27 august 1916, regele a luat o decizie dureroasă: a intrat în război împotriva ţării natale. "Eu, după matură reflecție si după lupte interioare pe care le veți înțelege și din care am ieșit biruitor asupra mea, înclin mai mult pentru opinia Guvernului meu".

Războiul, pornit cu garanțiile Antantei pentru obținerea Transilvaniei, a Banatului, și a Bucovinei, s-a dovedit a fi devastator pentru români. Bucureștiul a fost ocupat, iar guvernul și familia regală s-au refugiat la Iaşi.

Berlinul cerea înlăturarea dinastiei, acuzându-l pe regele Ferdinand de trădare. Casa de Hohenzolern l-a șters din cartea familiei, iar Papa, la presiunile lui Wilhelm al II lea, l-a excomunicat. Austria, mai puțin drastică în privinţa dinastiei româneşti, „se mulțumea" cu trecătorile Carpaților, cu extinderea Bulgariei asupra Dobrogei și cu dependenţa economică totală a României.

Dar deşi i-a cerut conservatorului pro-german Alexandru Marghiloman să devină premier pentru a semna Pacea umilitoare de la Buftea, regele a refuzat să ratifice documentul. Acest refuz i-a permis în 1919 liberalului Ionel Brătianu să susțină că România nu a făcut pace separată cu Puterile Centrale învinse și de aceea a fost recunoscută România Mare.

După război, regele şi-a ţinut promisiunea rostită în tranșee: aceea de a împroprietări țăranii și de a adopta votul universal. Potrivit unui decret din decembrie 1918, primele moșii împărţite ţăranilor aparțineau Domeniilor Coroanei. Ferdinand rămâne în istorie drept Ferdinand Întregitorul, regele tuturor românilor.

__________________________

Începând de azi, Digi24 vă propune o incursiune fascinantă în istoria de acum un secol a României. Vom spune povestea triumfului naţiunii române, cum au ajuns românii împrăştiaţi pe teritoriile a două imperii să trăiască în aceeaşi ţară, sub acelaşi steag şi conduşi de acelaşi rege. Cine au fost oamenii care au făcut România Mare, de la elitele politice şi culturale şi până la ţăranii care au câştigat fiecare palmă de pământ cu jertfa sângelui.