Există zeci de sisteme alternative de predare, dar statul a recunoscut şi acreditat doar trei, iar cea mai mare dezvoltare a lor este în Capitală.
„Rețeaua de alternative pentru învăţământul de stat cuprinde 20 de unităţi de învăţământ pe toate nivelurile, de la preşcolar până la liceal, cuprinzând 16 clase pe nivel de alternativă step by step şi patru pe tipul de alternativă Waldorf. La nivelul învăţământului particular avem în plus o alternativă Montessori”, a explicat Mirela Craiu, inspector şcolar pentru învăţământul particular şi alternative educaţionale.
Alternativa step by step
Cea mai extinsă reţea la nivel naţional este cea a sistemului alternativ step by step. Prezent în România din 1994, şcolarizează în prezent 11.000 de copii. Este o alternativă educaţională centrată pe copil, care vine în spijinul nevoilor, intereselor şi aptitudinilor fiecăruia. Un principiu de bază este şi implicarea activă a părinţilor.
„Exista centre de activitate care sunt organizate şi în învăţământul primar şi preşcolar, care cuprind alfabetizare, matematică, materiale de construcţii, joc de rol, arte, ştiinţe, zone ale clasei dotate astfel încât copiii să poată să aibă o învăţare trainică şi semnificativă în toate aceste domenii”, spune Cristiana Boca, directorul unei gradinițe cu predare „step by step".
Alternativa step by step a apărut mai întâi în învăţământul preşcolar, apoi s-a extins în ciclul primar. De anul acesta, va fi prezent şi în învăţământul gimnazial. Există clase de step by step şi în sistemul de stat.
Sistemul Montessori
Un alt sistem alternativ apreciat este Montessori. În mare vogă în America şi în Europa, metoda s-a dezvoltat şi în Romania în ultimii doi ani. „Definitoriu în Montessori este lucrul individual. Zilnic avem trei ore de lucru individual, în care copiii ghidați de educatoare îşi aleg materiale cu care lucrează. Nu există o pauză generală, cum este în tradiţional, ci fiecare copil îşi stabileşte propriul orar de învăţare”, explică Anca Trifu, director de școală.
Acest sistem alternativ oferă o abordare personalizată şi individualizată pentru fiecare copil, facilitează un mediu în care copilul se poate dezvolta astel încât să-şi atingă potenţialul. În Bucureşti există cinci grădiniţe şi două şcoli Montessori, însă niciuna de stat.
Sistem bazat pe programa britanică
Tot în sfera învăţământului privat găsim şi un întreg sistem bazat pe programa britanică. El începe cu nivelul de grădiniţă. Esenţial în acest sistem este rolul profesorului. Predarea se face în proporţie de 90 % în limba engleză.
„Când vii la evaluare, vezi părintele român care e interesat de procentajul academic, cât ştie la matematică, etc. Părintele internaţional e interesat dacă e fericit, dacă are prieteni şi ce mai poate să facă el împreună cu copiii, să continue ceea ce se întâmplă la grădiniţă”, subliniază Fabiola Hosu , director de gradiniță.
Sistemul are continuitate şi la nivelul şcolii, cu predare în sistem IB, adică Balaureat Internaţional. Iniţial, metoda venea în sprijinul tinerilor nevoiţi să călătorească în diferite colţuri ale Europei. Cu timpul, a devenit un ideal educaţional în sine, adoptat în zeci de ţări.
Bacalaureatul internaţional este un program de studii aprobat de Ministerul Educaţiei care îmbină curicula românească şi dibăcia dascălilor formaţi într-un sistem internaţional. Absolvenţii pot să ajungă apoi la orice universitate de peste hotare.
Însă, în faţa tuturor sistemelor de predare alternativă se naşte o mare problemă: cea a deciziei pe care părintele trebuie să o ia atunci când alege ceea ce se presupune că ar fi ideal pentru copilul său.
„Când vorbim despre decizii, vorbim despre niște nevoi, care sunt nevoi ale părinţilor în raport cu copiii lor sau despre nevoile copiilor. Important e ca noi, adulţii, să le oferim o gamă largă de activităţi şi vom vedea spre ce au ei tendinţa să meargă mai accentuat”, explică Aura Stănculescu, directorul Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională.
Totuşi, indiferent de sistemul de predare, indiferent de principiile pe care se bazează o alternativă educaţională, resursa cea mai importantă este dascălul, cel mai apropiat model de comportament pentru cei mici.