200.000 de tone este suma surplusului de greutate al românilor. Un calcul simplu ne arată că, în medie, fiecare român are cu 10 kilograme mai mult decât greutatea ideală. Studiile arată că două treimi dintre supraponderali nu au ţinut niciodată o dietă.
Poate de aici şi explicaţia faptului că bărbaţii au probleme mai mari cu greutatea. Peste 56% dintre bărbații români sunt supraponderali sau obezi, cu 8 procente în plus față de femei.
În cazul ambelor sexe, ponderea celor cu kilograme în plus crește după căsătorie.
Procentele diferă de la o regiune la alta. Alături de ardeleni, bănățenii sunt campioni la capitolul greutate excesivă. 21% dintre locuitorii celor două regiuni recunosc că suferă de obezitate. Podiumul este completat de olteni, cu o pondere de 17% a persoanelor obeze în totalul de locuitori.
Cel mai îngrijorător este că numărul copiilor graşi s-a triplat în ultimele trei decenii. De exemplu, 12% dintre elevii de şcoală primară sunt supraponderali. Ponderea creşte la 18 procente pentru tinerii între 15-24 de ani şi la 25%, în cazul persoanelor cu vârste între 45-64 ani.
Situaţia este alarmantă în toată Europa. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că, până în 2030, procentul obezilor va ajunge la 53 la sută în Irlanda, 40% în Grecia, 36% în Spania şi 35% în Marea Britanie.
Cauza principală: alimentația nesănătoasă. Începând cu lichidele. Nutriționiștii recomandă consumul de apă plată și sucuri naturale neîndulcite în cantităţi cât mai mari. Începând chiar de la micul dejun: un fresh de portocale este alternativa ideală la cafeaua cu două linguriţe de zahăr. Ideal este să bem 6-7 pahare în fiecare zi.
Specialiştii au schiţat o piramidă alimentară, în funcţie de cantitatea recomandată pentru o nutriţie cât mai bună. Suntem îndemnaţi să mâncăm cât mai multe fructe şi legume. Acestea sunt o sursă importantă de fibre, vitamine, substanţe minerale şi antioxidanţi.
Pe treapta următoare apar cerealele, tuberculii şi derivaţii. Trebuie să mâncăm zilnic 4-5 porții de orez, cartofi sau alte alimente din această categorie. Au o valoare nutriţională mai mare, pentru că furnizează nu numai fibre și amidon, ci şi proteine, acizi graşi și carbohidraţi.
Treapta a treia este ocupată de produse lactate, carne, pește și ouă. Un regim corect conține 2-3 porţii din această categorie, pentru aportul necesar de calciu, proteine şi vitamine.
Mai puţin recomandate sunt grăsimile de origine vegetală şi animală. Trebuie consumate în doze moderate, o dată sau de două ori pe zi, pentru că aduc în organism acizi graşi esenţiali şi vitamine liposolubile.
În topul piramidei alimentare sunt dulciurile, biscuiții sărați, chipsurile și băuturile carbogazoase îndulcite. Sfatul medicului: niciodată mai mult de o porţie pe zi!