România cu încetinitorul | Partea nevăzută a facturilor la energie electrică
Tarife mari, pene de curent dese, localităţi neelectrificate şi profituri pe care chiar autorităţile le consideră exagerate. Aceasta este realitatea unui domeniu vital pentru modernizarea României.
Energia electrică îşi triplează preţul de la centrală până la priza consumatorului. Una dintre cauze este chiar tariful cerut de companii precum Electrica, Enel, CEZ, E.ON şi Transelectrica. Statul a decis să scadă aceste tarife începând cu 1 ianuarie 2016.
Pentru prima dată în ultimii zece ani, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei reduce atât de mult tariful de distribuție permis companiilor private. Cu alte cuvinte, ANRE reduce principala sursă de profit a firmelor care dețin monopolul pe cele opt zone de distribuție din țară.
Tariful de distribuție reprezintă aproximativ 40% din factura finală, iar împreună cu tariful de transport reprezintă peste jumătate din factură.
De la 1 ianuarie tarifele de distribuție vor fi mai mici, în medie cu 12%, a decis ANRE. Totul va duce la o scădere a facturii finale cu cel puţin 5 procente.
Cel mai mult vor scădea tarifele italienilor de la Enel Muntenia, firma care alimentează Bucureştiul. Tariful de joasă tensiune scade aici cu 15,7%, faţă de o scădere de 7%, cu cât ar fi fost de acord compania.
Enel Distribuţie Banat va trebui să accepte o reducere de 15%, faţă de 7%, cât au propus italienii. Şi tot ei vor trebui să taie 12,75% pe cea de-a treia zonă de distribuţie din România, în condiţiile în care Enel Distribuţie Dobrogea solicitase o reducere de doar 7%.
Nemţii de la E.ON Distribuţie România vor trebui să reducă cu 10,1% tariful de distribuţie, de patru ori mai mult decât cele 2,5 procente cu care ar fi fost de acord.
Cehii de la CEZ, care alimentează Oltenia, vor trebui să accepte o reducere de 13,6% a tarifului, în condiţiile în care ar fi vrut o scădere de doar 2,8%.
Electrica Muntenia Nord, una dintre cele trei companii de distribuţie privatizate prin bursă, dar la care statul continuă să fie cel mai mare acţionar, va trebui să scadă tarifele cu 14,3%.
Electrica Distribuţie Transilvania Sud va fi obligată să accepte o reducere a tarifului cu 11,4%, iar Electrica Transilvania Nord va tăia 7,6% din tarif.
„Autoritatea care reglementează piaţa energiei va lua o decizie fără precedent pentru anul 2016. Va tăia cu până la 15% tarifele de distribuţie ale companiilor care ne aduc energia acasă. Adică le va tăia din profituri”, relatează Cătălin Bălan, reporter Digi24.
Nicolae Havrileţ ocupă biroul de preşedinte al Autorităţii din Energie de peste trei ani. E prima dată când strică planurile companiilor.
Nicolae Havrileţ, preşedintele ANRE: „Pană acum s-au realizat doar creşteri. Am convenit în cadrul Comitetului de Reglementare să reducem aceste plusuri care considerăm că nu sunt încasate în mod cuvenit.”
Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociaţiei Companiilor de Utilităţi: „Se doreşte o reducere atât de puternică pentru a balansa creşterile din alte părţi care vor veni. Dacă ar fi să ne luăm de pe cerinţele tuturor: investiţii, investiţii, investiţii. Dar investiţiile costă!”
Mecanismul este simplu: companiile promit că vor schimba liniile de joasă tensiune şi transformatoarele, iar autorităţile trec aceste cheltuieli în facturi. Din păcate, în facturi nu se regăsesc doar investiţiile realizate, ci şi acelea care nici măcar nu au început.
Nicolae Havrileţ, preşedintele ANRE: „Acele tarife, i-am obligat să le dea înapoi în momentul în care am văzut că nu s-au făcut investiţiile. Autoritatea nu poate, nu are capacitatea instituţională de a merge la faţa locului. Practic, noi nu putem să verificăm fiecare investiţie.”
Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociaţiei Companiilor de Utilităţi: „Acuma... n-au fost efectuate sau n-au fost realizate. Suntem în discuţii cu Autoritatea pentru stabilirea unor proceduri de verificare (...) pentru că investiţiile trebuie constatate la faţa locului şi nu doar pe hârtie.”
Profitând de aceste sincope, companiile de distribuţie realizează profituri impresionante. Diferenţa dintre veniturile obţinute din tarife şi cheltuielile cu investiţiile arată marje de profit de peste 32% în 2014 şi anul acesta.
În total, în ultimele 20 de luni, distribuitorii au înregistrat profituri de 2,2 miliarde de lei, adică aproape jumătate de miliard de euro.
Nicolae Havrileţ, preşedintele ANRE: „Profitul brut al acestor companii care sunt companii de tip monopol natural este în medie opeste 20%, 20-23%. (...) Nu ar fi rezonabil un profit peste 20 la sută. Profitul rezonabil se învârte undeva la 10-12%. Aş vrea să precizez că aceste profituri brute de 20% sunt calculate în contextul acestei scăderi pe care o facem din 2016. Deci ar fi fost şi mai mari.”
Iată cum aceste profituri sunt, de fapt, garantate de stat. Tariful de distribuţie, care reprezintă mai mult de o treime din valoarea facturii, este umflat de pierderile din sistem, dar şi de o dobândă de 7,7%, numită recuperarea costului de capital.
Cu alte cuvinte, dacă o companie face o investiţie de 100 de lei, în 10 ani îşi va recupera integral banii investiţi şi va avea un profit de peste 42% tocmai datorită acestei dobânzi anuale.
Pentru companii, consumatorii sunt văzuţi ca o afacere foarte profitabilă: în timp ce o bancă acordă la depozite 2-3 procente dobândă, statul le garantează un procent de trei ori mai mare.
Nicolae Havrileţ, preşedintele ANRE: „În momentul în care un operator investeşte o anumită sumă de bani, el este recompensat mai bine decât ar băga banii în bancă. Şi este o activitate reglementată, fără risc.”
Şeful ANRE spune că procentul care funcţionează ca o dobândă la banii investiţi de companii era şi mai mare în trecut. Ajungea la 12,5% în anii când companiile au intrat în România. Adică în 2005-2007. Care era motivul?
Nicolae Havrileţ, preşedintele ANRE: „A crescut pentru că firmele care au privatizat au clamat faptul că România este o ţară nepredictibilă şi au solicitat compensarea unui anume grad de risc al afacerii. De aceea în acea perioadă s-au realizat tarife crescătoare, mult crescute.”
În plus, pierderile din reţea sunt puse tot pe umerii consumatorilor.
Cristian Secoşan, director general Romelectro: „Atâta vreme cât ai un transformator care îţi funcţionează la o încărcare destul de mică sau ai nişte instalaţii unde pierderile sunt mai mari, asta se reflectă în consumul propriu tehnologic al fiecărui distribuitor.”
Tragem linie. Autoritățile încearcă să rectifice abia acum neregulile din ultimii zece ani. Și pretind că totul se face printr-o reducere a facturii finale cu 5 până la 7% de la 1 ianuarie 2016.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
