RAPORT DE ȚARĂ. Oportunitățile de dezvoltare a unei afaceri în județul Olt
„În 2009 când am venit m-au băgat la mecanici şi în 2012 la CTC. Am zis că mă reprezintă, îmi place ce fac. Verific produsul, dacă e bun, dacă nu e bun îl dăm deoparte, analizăm produsul, ce se lucrează în ziua respectivă”, spune o angajată a unei fabrici de conserve.
Votează-ți județul și comentează pe forum în secțiunea specială „Raport de țară”
„Aveam 20 de ani când am ajuns aici, am avut şansa să primesc încrederea de a face nişte lucruri care ulterior au fost senzaţionale pentru mine ca tânăr începător şi am venit aici pentru că lucrăm în cadrul grupului şi am rămas aici, au trecut 11 ani. Am căutat o fabrică din cele cu tradiţie, mari, construite înainte de revoluţie şi asta era una din ele. Rămăseseră în fabrică urmele a zeci de ani de producţie şi poate că nu a fost foarte întreţinută. Utilajele erau foarte depăşite şi nici construcţia nu arăta foarte bine. A fost nevoie de foarte multă muncă să o aducem la cum arăta ea azi”, afirmă Luminița Vlad, managerul fabricii.
Fabrica de conserve a fost repusă pe picioare în 2008 în mare parte cu fonduri europene, pentru a ajunge la standardele europene de calitate. Acum, clienții au de ales din aproximativ 60 de sortimente de conserve de legume, bulion, murături, compoturi și zacuscă. Fabrica funcționează din producție proprie. Adică, îşi cultivă propriile legume şi fructe.
„Capacitatea de producţie a fabricii e de 20 de tone de materie primă procesată pe oră. Avem cinci linii de bază, spanac, mazăre proaspătă, fasole păstăi, castraveţi şi roşii, însă gama e mai vastă, fiind nişte linii adaptabile”, mai spune managerul fabricii.
În timp ce unele afaceri se dezvoltă și cresc chiar și pe timp de criză, altele abia se mențin. Este și cazul unei mici cofetării de familie de lângă Caracal, care și-a păstrat tradiția timp de 20 de ani. S-a deschis în anul 1993, iar pe atunci nu duceau lipsă de clienți. Vânzările mergeau mai mult decât bine. Într-o săptămână, mii de prăjituri părăseau laboratorul și ajungeau în casele oltenilor. Criza i-a afectat însă și pe ei. Ca să reziste perioadei dificile, au recurs la tot felul de metode pentru a se adapta.
„Facem prețurile şi pe buzunarul clientului şi la gramaj. Cine nu poate lua una mare, ia la gramaj, micuţă. Gustă prăjitura care îi place”, spune o angajată a cofetăriei.
Reţete de succes sunt puține în județul Olt. Iar cele care au înflorit, au înflorit numai şi numai datorită încăpăţânării olteneşti. Nu a fost uşor, însă, acum cei care au continuat investiţiile se pot mândri cu o reţetă a succesului.
Reţetă care, speră oltenii, o vor pune din ce în ce mai des în aplicare odată cu regionalizarea. Fondurile europene ar fi mai uşor de atras, speră ei, iar micile afaceri se vor putea transforma în adevărate poveşti de succes.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
