RAPORT DE ȚARĂ. Exponatele Muzeului Agriculturii din Slobozia, „vedete” ale cinematografiei
Prin grija muzeografilor, mașinile au fost adunate de pe tot cuprinsul țării. Piesa de rezistență a muzeului o reprezintă pionierii agriculturii mecanizate.
„Aceste exponate ale noastre au participat deseori, au fost închiriate de cinematografia românească și, în ultimul timp, de firmele private de cinematografie pentru filmări. Astfel, locomobilul și batoza au participat la filmările din filmul Moromeții ca și la filmul Restul e tăcere al lui Nae Caranfil”, spune Adrian Stroe, directorul Muzeului Național al Agriculturii.
Majoritatea tractoarelor au fost folosite în agricultură în perioada interbelică. Trecerea timpului pare să nu fi lăsat urme prea adânci, trei dintre ele sunt încă funcționale.
„Eu sunt sigur că este o oportunitate favorabilă faptul că Muzeul Agriculturii se află în inima Bărăganului, la Slobozia. Este un muzeu național care reprezintă arealul întregii țări, iar omul este interesat de a-și cunoaște cultura, agricultura veche, implicit obiceiurile și tradițiile, pentru că numai așa poate să își dea seama de unde vine și către ce se îndreaptă”, afirmă directorul Muzeului Național al Agriculturii.
Muzeul deține peste 17.000 de exponate. Găsim aici predecesorul semănătoarei de astăzi.
„Separau fiecare sămânță în parte pentru a fi plantate. Vedeți un fel de cuțite care intrau în pământ și efectiv picurau sămânța respectivă la o anumită distanță, pentru că acel ax are o distanță între fiecare sămânță”, explică muzeograful procedeul de funcționare.
Moara, formată din două pietre mari suprapuse, era acționată manual.
„Prin acționarea manuală a roții punea în mișcare cele două pietre din interior, iar pe aici ieșea păsatul. V-am zis, era un porumb mai mare folosit de obicei la sărmăluțe”, mai spune muzeograful.
Dacă acum măsurarea terenului se face foarte simplu și rapid cu un aparat topograf, în urma cu 100 de ani țăranii foloseau un lanț denumit hotărnicie. Cu el își stabileau cu precizie hotarele.
Interesantă este și evoluția apiculturii. La început oamenii transportau roiurile găsite în copaci în așa numitele coșnițe până când au inventat o metodă mai simplă.
„În momentul în care și-au dat seama că pierdeau roiul până acasă cu coșnițele, ce s-a gândit românul, să acopere scorbura, să taie copacul, să facă capace și așa au apărut stupii aceștia din trunchiuri de copac”, adaugă muzeograful.
Printre altele, la Muzeul Agriculturii mai poate fi vizitată și o colecție de ceasuri vechi, precum și alte obiecte casnice folosite de țărani în urmă cu zeci de ani.
Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24
Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
