RAPORT DE ȚARĂ. Deficit de stomatologi în Dolj - unul la 3.400 de locuitori

Secţia de Pediatrie a Spitalului Municipal „Filantropia" din Craiova este o clădire în care cu greu se poate crede că sunt internaţi şi trataţi bolnavi. Cu atât mai puțin copiii. Geamuri sparte, tencuială care cade zilnic, bucată cu bucată, acoperiş distrus, balcoane cu tavane decojite şi o curte în care orice drum, plin de gropi, e o aventură, printre câini flămânzi şi gunoaie. Problemele sunt vechi. Conducerea spitalului a încercat să obţină sponsorizări, dar banii sunt puţini. Singura şansă este sprijinul promis de Primărie.

Votează-ți județul și comentează pe forum în secțiunea specială „Raport de țară”

„Problemele sunt mari acolo, investiţii în infrastructură nu au fost făcute de foarte mult timp, practic, nici nu ne aducem aminte când a fost ultima modernizare a acestui imobil”, a declarat Alice Gavrilă, managerul Spitalului Filantropia din Craiova

De fonduri şi investiţii duc lipsă toate secţiile unităţii sanitare. Chiar şi în lipsa fondurilor, spitalul reuşeşte să se menţină pe linia de plutire, prin implicarea cadrelor medicale şi prin sprijinul celor conştienţi că şi comunitatea trebuie să-şi dea interesul, atunci când statul nu o face. Secţia de Neonatologie a fost renovată integral din bani primiţi pe proiecte şi pe sponsorizări.

La capitolul investiţii in sănătate, Bănia se poate lăuda cu cel de-al cincilea punct de salvare aeriană din ţară, care funcţionează in incinta Aeroportului Internaţional Craiova. Centrul aeromedical dotat cu un elicopter SMURD, achiziţionat de Ministerul Sănătăţii, a fost inaugurat in decembrie anul trecut.

Investiții s-au făcut și în comunele din judeţ

Fondurile europene au fost direcţionate spre locurile cu probleme, cum este cazul Spitalului Orăşenesc Dăbuleni, unde Maternitatea şi Secţia de Chirurgie au fost renovate şi dotate cu aparatură performantă.

„Este un compartiment de chirurgie binevenit in zonă, spitalul deservind o populaţie de circa 70.000 de locuitori din Dăbuleni şi localităţile limitrofe. Și pot să vă spun că avem adresabilitate la compartimentul chirurgie chiar din judeţele limitrofe, respectiv Oltul, localităţile mai apropiate de oraşul Dăbuleni”, a explicat administratorul.

Este un caz fericit, însă nu toate localităţile doljene au avut această şansă. În comuna Giurgiţa, fostul dispensar, renovat în 2009, nu are apă curentă şi canalizare.

„Clădirea în care funcţionează actualele cabinete medicale de familie a fost renovată. La momentul respectiv, nu a fost făcută racordarea la apă curentă”, a explicat Eleonora Pavel, medic de familie

Eleonora Pavel lucrează în dispensar din 1988. Foloseşte acelaşi lavoar vechi, pe care îl umple zilnic cu apă. Cât mai poate, pentru că şi fantâna din curte a secat.

Problema cea mai mare a sănătății doljene o reprezintă diferențele enorme între sistemul de sănătate din oraşe si cel din sate. În mediul rural, numărul personalului medical este de câteva ori mai mic, fie că este vorba de farmacii, spitale sau centre de sănătate. Județul se confruntă cu un număr insuficient de stomatologi: un singur medic la aproximativ 3.400 de locuitori.

Multe solicitări, medici cât să-i numeri pe degete. Serviciul Judeţean de Ambulanţă Dolj este depăşit, iar intervenţiile zilnice au devenit provocări. Dintre cele 11 substaţii, doar trei au medici, la Calafat, Segarcea şi Băileşti. Paşi importanţi s-au tot făcut in ultima perioadă, de cele mai multe ori prin accesarea de fonduri europene.