RAPORT DE ȚARĂ. Dâmbovița, județul cu cea mai mare zimbrărie din țară

Babele şi Sfinxul, situate în zona Masivului Bucegi, zonă cu potenţial turistic enorm, ar putea aspira o bună parte din turismul aglomerat până peste cap, de pe Valea Prahovei. Reședinta județului, orașul martir Târgovişte, a fost vreme de trei secole capitală a Ţării Româneşti. La Târgovişte există cel mai mare combinat de oţeluri speciale, Mechel Târgovişte, ce-i drept, aflat într-o situaţie de incertitudine financiară, dar şi Romlux, cel mai mare producător de sisteme de iluminat public, din Romania. La Băleni este unul dintre cele mai mari bazine legumicole din ţară, iar la Lunguleţu se păstrează o tradiţie de zeci de ani în privinţa cultivării cartofului sau a verzei.

„Este unul dintre cele mai frumoase județe și cel mai echilibrat, este locuit de oameni deosebiți, este foarte bine așezat, geografic vorbind, să ai 70 și ceva de kilometri până la București, 70 până la Ploiești, 70 până la Pitești înseamnă că este destul de bine așezat din punct de vedere economic, din păcate trecem o perioadă foarte grea: de la un județ puternic industrializat, acum înregistrăm un regres deosebit și trebuie să găsim soluții”, explică prefectul județului Dâmbovița, Victor Sanda.

Curtea Domnească, reabilitată

Vreme de mai bine de 300 ani, Târgoviște, reședința județului, a fost capitala Țării Românești. Au rămas mărturie ruinele Curții Domnești, cu Turnul Chindiei, ctitorie a domnitorului Vlad Țepeș.

Fosta Cetate de Scaun a Țării Românesti, supranumită și Cetatea celor 33 de voievozi, este unul dintre cele mai bine păstrate edificii din România. Recent, Curtea Domnească din Târgoviște a fost reabilitată, ceea ce a dus la un număr record de turiști care au venit să se fotografieze lângă Turnul Chindiei sau lângă Muzeul Tiparului.

La șase kilometri de Târgoviște, la Mănăstirea Dealu, este locul unde a fost adus capul lui Mihai Viteazu, primul unificator al românilor, și îngropat lângă tatăl său, Pătrașcu cel Bun.

Ce nume primesc exemplarele

Cea mai mare crescătorie de zimbri din țară este tot în Dâmbovița, în comuna Bucşani, la mai puțin de 80 de kilometri de București. La „Zimbrăria Neagra” sunt aproape 50 de exemplare, botezate de îngrijitori cu nume care încep cu „Ro”: Rococo, Rotunda, Rogojan, Romario, Roberta şi chiar „Robocap”.

„Pentru noi este o datorie de a înmulţi această specie şi ne bucurăm de prezenţa turiştilor, în special în weekenduri şi separat grupuri de copii, de şcolari, grupuri organizate”, spune Daniel Oprea, pădurar.

Din cauza scăderii drastice a fondului forestier și a vânătorii în exces, zimbrul a dispărut de pe teritoriul României în secolul al XIX-lea. Zimbrăria Neagra s-a înfiinţat în 1983, cu scopul de a adapta specia în zona de câmpie.

În 1958, România a importat câteva exemplare din Polonia, care au fost duse la rezervaţia de la Haţeg. În afară de Haţeg şi Bucşani, în România mai sunt două rezervaţii de zimbri: la Dragoş Vodă (Neamţ) şi la Vama Buzăului (Braşov).

Pentru cei care vor să petreacă mai mult timp în natură, în apropierea zimbrilor, pot închiria o cabană de 12 locuri chiar lângă rezervaţie, pentru doar 500 de lei pe noapte. Intrarea în zimbrărie costă 10 lei.