RAPORT DE ŢARĂ. Braşovul se poate mândri cu succesele elevilor săi la Olimpiadele şcolare

Teodora Tănase are 18 ani şi este în clasa a XII-a. A fost trei ani la rând la concursul „American Computer Science League”, la care participă mai mult de 200 de şcoli din întreaga lume.

„Mi se pare că sistemul nostru de învăţământ este puţin prea teoretic şi prea puţin bazat pe practică. Probabil că ar trebui să schimbăm un pic”, este de părere eleva Colegiului Naţional de Informatică "Grigore Moisil".

Bogdan Fodor are 19 ani şi este un alt elev care an de an merge la concursul american, dar şi la Olimpiadele naţionale de informatică. După bacalaureat, cel mai probabil va merge la o facultate de informatică.

Urmărește dezbaterea pe tema regionalizării, votează-ți județul și comentează pe forum în secțiunea specială „Raport de țară”

„Este o meserie de viitor, poate una dintre cele mai bune, pentru că aici progresele sunt permanente şi în fiecare moment este nevoie de oameni noi, bine pregătiţi, dornici să fie în contact cu tot ce se întâmplă", spune Bogdan Fodor.

În cei 12 ani de când concurează, echipele Colegiului Naţional de Informatică au obţinut de opt ori locul I şi de cinci ori locul II.

Copiii de la ţară fac eforturi mari ca să înveţe

La nici 50 de kilometri distanţă, alţi elevi, mai mici, îşi depăşesc limitele zi de zi doar ca să ajungă la şcoală. Peştera este un sat răsfirat în creierii munţilor, unde parcă timpul s-a oprit la un capitol pe care lumea l-a depăşit demult. Ca să ajungă la şcoală, copiii merg pe jos kilometri întregi prin păduri şi pe poteci de munte.

Dacă până acum mai bine de 15 ani la şcoala din Peştera erau înscrişi peste 260 de elevi, astăzi numărul lor abia dacă trece de 30.

"Nu se poate asigura transportul cu microbuze pe timp de iarnă de la şcolile acestea - Peştera şi Măgura. Drumul nu este accesibil, nu-şi asumă nimeni răspunderea să transporte persoane pe un asemenea drum", explică Ioan Cojanu, director la şcoala din Peştera.

Micuţii au dorinţa de a învăţa şi speră că aşa vor ajunge şi ei în câţiva ani să înveţe la oraş. Unii visează chiar la facultate.

Universitatea Transilvania are 20.000 de studenţi şi 18 facultăţi. Una dintre ele este importantă pentru alt domeniu sensibil al judeţului: sănătatea.

Prea puţine fonduri pentru sănătate

14 spitale de stat, care au aproape 3.400 de paturi şi unde lucrează 1.350 de medici. 1.280 de lei alocă în medie la Braşov Casa de Asigurări de Sănătate pentru un pacient internat şi tratat la Spitalul Judeţean. Iar în afară de acesta, bolnavii nu prea mai au unde merge.

Spitalul din Săcele a fost închis din ordinul guvernului Boc şi redeschis de justiţie. Redeschis e un fel de a spune. Primăria Săcele nu are fonduri ca să angajeze medici sau să asigure resurse medicale, aşa că spitalul e tot cu lacătul pe poartă.

Spitalul din Codlea s-a redeschis şi el. Are însă doar 50 de paturi şi deserveşte o zonă unde locuiesc 40.000 de oameni. E coadă la internare, iar medicii trebuie să trimită pacienţii tot la Braşov...

Unde Consiliul Judeţean vinde bucăţi de spital ca să strângă bani pentru modernizarea altor secţii ale Spitalului de Urgenţă. 900.000 de euro valoreaza secţia de oncologie a Spitalului Judeţean Braşov, scoasă la vânzare de autorităţi.

Cât de curând, spitalul TBC trebuie să fie retrocedat pe jumătate, iar bolnavii vor fi înghesuiţi prin magazii şi săli de mese. Aşa că bolnavii nu mai cred în sistemul de sănătate de stat.

Medicii pleacă în mediul privat

Personalul medical a plecat catre spitalele private. "Am părăsit un spital de stat, preferând să lucrez într-un spital care îmi dă posibilitatea să îmi fac meseria la cele mai înalte performanţe", spune Claudia Buzumurga, medic primar de medicină nucleară.

În Braşov există patru mari spitale private, care tratează şi investighează mii de pacienţi lunar. O parte din tratamente şi investigaţii sunt decontate de Casa de Asigurări de Sănătate, dar pentru altele pacienţii plătesc din propriul buzunar.