NĂSCUT ÎN ROMÂNIA. Copiii, victime colaterale ale migrației
Ana Maria este unul dintre zecile de mii de copii lăsaţi în grija bunicilor de părinţii plecaţi la muncă. Este în clasa a IV-a şi îşi face lecţiile asistată de bunică.
„Cam la anii ăștia nu mi-ar mai trebui un copil, că să mă mai chinui cu el, dar ce să-i fac, nu pot, atâta ajutor pot să-i dau și eu fetei”, spune Anica Banu, 55 ani.
Mama a fost nevoită să plece în Spania, împinsă de lipsurile materiale, după un divorţ care a dezbinat casa. „Sunt cerințe foarte mari, toate sunt scumpe. Un caiet ajunge la 2-3 lei şi are 26 de file. Aşa a căutat de cuviinţă să meargă afară, să muncească, să poată câştiga un ban”, explică Eugen Banu, bunic.
Ana Maria vorbeşte cu mama ei zilnic la telefon. Îi povesteşte cum a fost la şcoală, cu cine s-a jucat, ce năzbâtii a făcut.
În situaţia Anei Maria se găsesc alţi 80 000 de copii, arată statisticile Ministerului Muncii. Dar asociaţiile non-guvernamentale susţin că numărul lor este dublu. Autorităţile locale recunosc fenomenul, dar deocamdată nu au organizat servicii sociale speciale pentru aceşti copii.
„Din păcate, copiii sunt victimele acestei perioade destul de grele pentru noi, când milioane de români lucrează în străinătate. Există posibilitatea să facem nişte proiecte şcoală după şcoală, prin care să-i consiliem să-şi facă temele”, explică Viorel Miron, primar Comănești.
Munca părinţilor în străinătate se reflectă într-o creştere a nivelului de trai pentru copilul rămas acasă. Un telefon mobil, un calculator sau o consolă de jocuri video aduc mari bucurii. Compensează însă lipsa unei mângâieri, a unei îmbrăţişări, a ajutorului primit la lecţii?
„Aceşti copii trăiesc cu o stare de abandon. Sunt nişte copii cu nevoi afective marcate, indiferent că bunciii îi copleşesc cu afectivitate. Securitatea, protecţia, senzația de siguranţă lipsesc”, subliniază Camelia Hriban, psiholog.
Din înregistrările oficiale reiese că peste un sfert dintre copii au ambii părinţi plecaţi în străinătate. Ca răspândire geografică, Banat, Crişana, Mureş şi Moldova sunt zonele cele mai afectate, arată o cercetare făcută de Soros. Iar în ceea ce priveşte rezidenţa, în Moldova cei mai mulţi părinţi migranţi sunt de la sate, nu de la oraşe.
În ultimii şase ani au fost opt propuneri legislative care obligau părinţii să anunţe serviciile sociale că pleacă la muncă în străinătate, iar copiii să fie monitorizaţi şi lăsaţi în grija unor rude. Rând pe rând au fost respinse, fără ca vreun guvern să pună ceva mai bun în loc. În urmă cu şase luni, Executivul Ponta a anunţat că are propriul proiect, însă şi această iniţiativă s-a blocat în Parlament.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
