Gazele, armă geopolitică. Republica Moldova rămâne dependentă de energia venită din Rusia

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

2 septembrie, Chişinău. Aflat în vizită oficială în Republica Moldova, vicepremierul rus Dmitri Rogozin face o glumă care, până de curând, i-ar fi îngheţat pe oficialii moldoveni nu de frig, ci de frică.

„Sper că nu veți îngheța la iarnă”, a spus Dimitri Rogozin. Se întâmpla la numai o săptămână după ce premierul român Victor Ponta deschidea şantierul gazoductului Iaşi-Ungheni.

„Energia este importantă, mai ales că se apropie frigul, iarna şi o toamnă friguroasă”, mai spunea Dmitri Rogozin.

Acesta şi-a încheiat atunci vizita cu invitarea liderilor moldoveni la Moscova pentru a discuta pe tema aprovizionării Republicii cu gaze pentru iarna ce tocmai începe.

De atunci au trecut două luni şi jumătate, dar liderii de la Chişinău nu s-au dus încă la Moscova. Din contră. Au luat avionul spre Vest, de unde i-au şi răspuns lui Dmitri Rogozin.

Ministrul moldovean de Externe, Natalia Gherman, declara pentru Digi24 în timpul unei vizite în Spania că Republica Moldova poate rezista și fără influența din Vest într-o iarnă grea.

Toate aceste declaraţii fac parte dintr-un război energetic dintre dintre Rusia şi Vestul Europei, în care Republica Moldova se află la mijloc, fizic dar şi politic. Iar România şi-a propus să o ajute construind un gazoduct prin care gazul românesc să ajungă dincolo de Prut.

Numai că, în ciuda promisiunilor de la Bucureşti, gazoductul prin care ar trebui să treacă, cel puţin la început, câte 500 de milioane de metri de gaze nu va fi gata în această iarnă. Aşa că Republica Moldova nu-şi permite să taie nici legătura şi nici conducta cu Federaţia Rusă, de unde acum importă tot gazul.

„Negociem cu Federaţia Rusă o formulă care va recalcula preţul la cumpărare a gazelor”, spune Natalia Gherman.

Abia de anul viitor, Republica Moldova ar avea şanse să primească gaze şi din România. Dar tot dependentă de Rusia va fi. Pe de o parte, toate conductele de gaz aparţin companiei Moldova Gaz, care este controlată în proporţie de aproape 65 la sută tocmai de Gazprom. Pe de altă parte, toate gazele importate de Republica Moldova din Rusia trec prin Ucraina, o ţară care, de peste 10 ani, nu se poate hotârî dacă să continue alianţa cu Rusia sau să meargă pe mâna Vestului.

Iar dacă Ucraina va bloca din nou livrările de gaze ruseşti către Europa, Moldova va rămâne fără căldură.

Gazoductul Iaşi-Ungheni nu este însă un act de binefacere al României faţă de Republica Moldova. Comisia Europeană i-a impus deja Bucureştiului să se conecteze la reţele străine de transport.

Cu metan românesc, Moldova va face o economie de 100 de milioane de euro anual. Dar gazele româneşti pentru Moldova pot aprinde o nouă dispută Bucureşti - Moscova.

„Nu cred că se supără nimeni şi, dacă se supără, îi împăcăm”, declara premierul Victor Ponta.

Orgoliul Rusiei poate suferi şi din cauza scăderii tot mai mari a importurilor pe care le face România. De exemplu, anul trecut, țara a cumpărat de la ruşi 20% din necesarul de gaze de consum, iar acum doar 13%.

Aşa s-a ajuns ca proiectul rusesc South Stream să ocolească România în favoarea Bulgariei, o ţară dependentă aproape total de gazul ruşilor, la fel ca Republica Moldova. În plus, Gazprom a renunţat la planul construirii în România a unor depozite de gaze, la Roman-Mărgineni.

Potrivit autorităţilor române, prin gazoductul Iaşi Ungheni vor trece gaze din producţia internă. Însă durata de viață a acestor rezerve este de 11,2 ani, potrivit lui Dumitru Rotaru, director general adjunct Romgaz.

România ar fi avut şi mai multe gaze de exportat dacă nu rata proiecte precum Nabucco şi Agri, care aduceau gaze din zona Mării Caspice.

Cât priveşte exportul de energie electrică în Republica Moldova, acesta se va mări, iar preţul va fi de sub 64 de dolari pentru fiecare megawat, adică mai ieftin decât importă Moldova din Ucraina.

„Va asigura decongestionarea zonei Dobrogea. O oportunitate pentru export de energie din centrala Cernavodă”, spune Alexandru Săndulescu, director în Ministerul Economiei.

Până când toate aceste proiecte se vor realiza, Republica Moldova rămâne dependentă de energia venită de la răsărit. 

Digi24 va difuza zece ample materiale jurnalistice, pentru a le arăta telespectatorilor o imagine completă a Republicii Moldova: de unde a plecat în anii 90 şi unde a ajuns acum, pe plan economic, politic şi social. Campania Digi24 se va desfăşura în perioada 18-24 noiembrie.