Testele serologice ar trebui folosite mai degrabă în documentarea unor complicații tardive sau pentru diagnosticul retrospectiv al bolii Covid-19, decât pentru diagnosticul din faza acută de boală, a declarat Conf. Dr. Adriana Hristea, prezentând rezultatele parțiale ale unui studiu colaborativ inițiat de MedLife împreună cu Institutul de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș și Spitalul Clinic Colentina din București, la Conferința Anuală MedLife.
În studiul privind dinamica anticorpilor dobândiți natural pentru COVID-19, ne-am propus să comparăm trei teste disponibile comercial, practic 2 metode de testare a anticorpilor IgM și IgG, Chemiluminiscența și ELISA, să evaluăm utilitatea serologiei în diagnosticarea infecției actuale versus antecedente de infecție și să identificăm factorii care influențează răspunsul imun și durata răspunsului serologic.
Sunt rezultate parțiale, analiza a fost făcută cu ceva timp în urma, acum avem mai multe rezultate și o sa fim în măsură să publicăm datele în curând, a adăugat dr. Adriana Hristea.
Subiecții au fost pacienți confirmați pozitiv prin testul RT-PCR, internați la Institutul de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș și Spitalul Clinic Colentina din București și s-au folosit ca metode de testare: Chemiluminiscența pentru determinarea anticorpilor IgG, ECLIA pentru determinarea anticorpilor totali și ELISA pentru determinarea anticorpilor IgG și IgM
Rezultatele de astăzi compară Chemiluminiscența cu ELISA. Ambele identifică anticorpi anti nucleocapsida virală. Studiul va fi extins și cu realizarea unor serologii pentru anticorpii anti spike, așa încât vom fi în măsură să comparăm și să analizăm și serologiile antispike versus anti nucleocapsida virală.
Concluziile studiului:
• CMIA IgG pare că generează rezultate mai bune decat ELISA IgG, cu o rata a rezultatelor pozitive superioară și fără rezultate echivoce, atât la debutul bolii, cat si pe parcursul evoluției acesteia:
• ELISA IgM nu are valoare diagnostică în infecția acută cu SARS-CoV-2
• Testele serologice ar trebui folosite mai degrabă în documentarea unor complicații tardive sau pentru diagnosticul retrospectiv al bolii Covid-19, decât pentru diagnosticul din faza acută de boală.
• Severitatea simptomelor, vârsta și prezența comorbidităților nu au influențat producția de anticorpi igg SARS-CoV-2
• Administrarea de corticosteroizi nu a influențat producerea de anticorpi.
• Semnificativ mai puțini pacienți fără simptome au dezvoltat anticorpi IgG SARS-CoV-2, rezultatele unui studiu de seroprevalenta trebuie interpretate cu grijă, în sensul în care aproximativ un sfert din cazurile asimptomatice nu vor fi identificate.
Aceste concluzii vin în completarea rezultatelor preliminare publicate în iulie 2020:
• Testările pentru anticorpii IgM nu au valoare de diagnostic a infecției acute cu noul coronavirus, aceștia apărând aproape simultan cu anticorpii IgG sau fiind absenți;
• Sensibilitatea testelor pentru identificarea anticorpilor IgG este bună la pacienții cu durata simptomelor mai mare de 14 zile;
• Sunt șanse ca la pacienții asimptomatici, proporția celor care dezvoltă anticorpi să fie mai mică
“Este evident că eforturile comunității științifice în vederea clarificarii răspunsului imun al organismului la infectia cu noul coronavirus vor da roade în găsirea acelor teste serologice care să poată să spună cu grad înalt de precizie dacă și când o persoana a fost in contact cu SARS-CoV-2, dacă chiar în prezența anticorpilor continua sa raspandeasca virusul și în ce masura anticorpii dezvoltați sunt anticorpi protectivi și pe ce perioada de timp. Acest lucru se va întâmpla în timp. În aceasta etapa, trebuie să înțelegem cum să utilizăm cât mai bine ceea ce avem deja la dispoziție și sperăm ca acest studiu sa aibă o mare contribuție în acest sens” a declarat dr. Roxana Vasilescu, medic primar medicină de laborator, Șef de laborator MedLife Grivița.
Echipa de cercetare
Studiul a fost realizat de către MedLife în cadrul laboratorului central MedLife din București.
Coordonator echipe laboratoare: Dr. Roxana Vasilescu, medic primar medicină de laborator, Șef de laborator MedLife Grivița.
Suport științific oferit de: Conf. Dr. Adriana Hristea, investigator principal al studiului la Institutul de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș, medic primar boli infecțioase, șef secție Adulți 4 și Prof. Univ. Dr. Cristian Băicuș, medic primar medicină internă, Spitalul Clinic Colentina, şef Secţie Medicală II.
Articol sustinut de MedLife 
