Ce știu românii despre Cumințenia Pământului? Rezultatele unei campanii de patru luni
Premierul Dacian Cioloș a anunțat că perioada de donație pentru sculptura „Cumințenia Pământului” ar putea fi prelungită, în condițiile în care s-au strâns puţin peste un milion de euro din donaţii. Ţinta era de 6 milioane de euro. În acelaşi timp, proprietarele sculpturii - fiica şi nepoata inginerului Gheorghe Romaşcu - dau de înţeles că ar fi de acord cu o amânare de cel mult două luni a termenului de plată stabilit iniţial pentru 31 octombrie.
Prim-ministrul a mulțumit tuturor celor care au contribuit pentru proiectul de subscripție publică.
Dacian Cioloş: „Doresc să mulţumesc celor peste 100.000 de români care au participat la subscripţia publică pentru achiziţia «Cuminţeniei Pământului». S-au strâns, în patru luni şi jumătate, peste un milion de euro în acest proces de subscripţie. Cred că este pentru prima dată în România când o sumă atât de importantă este strânsă într-o perioadă atât de scurtă pentru un proiect cu valoare culturală.
Nu pot să uit efortul făcut de acel sportiv român care a traversat Canalul Mânecii înot pentru a susţine acest proiect sau de copiii din casele de copii din Neamţ care au decis să contribuie cât au putut, în mod simbolic, dar semnificativ pentru ceea ce a însemnat acest proiect. Vreau să mulţumesc românilor din diaspora care au participat în mod activ şi care au dovedit că rădăcinile nu se uită şi că au înţeles foarte bine valoarea acestui proiect, dincolo de obiectivul achiziţiei.
Doar în ultimele zile au fost trimise peste 20.000 de SMS-uri în sprijinul achiziţiei «Cuminţeniei Pământului». Toate acestea ne îndeamnă să credem că acest proiect a fost un succes şi de aceea luăm în considerare posibilitatea de a prelungi procesul de subscripţie publică. Pentru mai multe precizări vom reveni în zilele următoare.”
Ce știu românii despre Cumințenia Pământului
La capătul a patru luni de campanie, românii nu s-au înghesuit să spună că Brâncuşi e al lor. Suma necesară pentru a cumpăra Cuminţenia Pământului nu s-a strâns.
Întrebați, oamenii de pe stradă au tot felul de explicații:
„Nu am fost informat. Nu am urmărit campania.”
„Era de aşteptat, pentru că noi nu ne iubim oamenii de cultură.”
„Lumea nu are bani pentru aşa ceva.”
„Nu am donat pentru că eu mai mult cred că statul trebuie să doneze, că încasează destui bani de la oameni.”
Ţinta era ca până pe 30 septembrie să se strângă şase milioane de euro, care, împreună cu alte cinci milioane acordate de Guvern ar fi trebuit să răscumpere opera marelui sculptor român.
Adrian Cojocaru, reporter Digi24: „În 1885 românii reuşeau, leu cu leu, să construiască Ateneul, un simbol naţional. După 131 de ani, un alt simbol naţional, Cuminţenia Pământului, nu a avut aceeaşi putere de convingere.”
Până acum, peste 100.000 de români au donat 1.163.000 de euro.
Dacian Cioloş, premierul României: „Cred că este pentru prima dată în România când o sumă atât de importantă este strânsă într-o perioadă atât de scurtă pentru un proiect cu valoare culturală.”
În ciuda amplei campanii, sunt români care nu ştiu ce e Cuminţenia Pământului:
„E o plantă. Era, eu așa știu”.
„Constantin Brâncuși? Era un poet, nu era poet el? Am uitat.”
Cu toate acestea, oamenii din domeniul culturii văd și părțile bune ale campaniei:
Ariadna Ponta, manager de proiect în cadrul Institutului Cultural Român: „Cred că foarte multă lume şi-a pus problema pentru prima dată: ce e, domnule, cu Brâncuşi, ce face, ce sunt operele astea pe care trebuie să le cumpărăm? Cred că măcar pentru asta şi tot a fost un câştig.”
Doina Cios, directorul Administraţiei Fondului Cultural Naţional: „E prima dată când se pune în discuţie un subiect cultural ca element de coeziune a unei naţii.”
Sociologii pun lipsa de interes a românilor pe seama neîncrederii într-o astfel de campanie.
Daniel David, sociolog: „Există o neîncredere uriaşă a românilor faţă de instituţiile statului şi un cinism extraordinar. O astfel de chemare nu avea cum să aibă ecou la nivelul populaţiei.”
Banii ar trebui viraţi proprietarilor sculpturii până pe 30 octombrie.
Dinu Viloiu, nepotul inginerului Gheorghe Romaşcu: „E o ruşine această subscripţie publică. Pentru că m-a oprit lumea de pe stradă şi mi-a spus: Ce, aţi ajuns că cereţi de la oamenii de pe stradă, sunteţi cerşetorii şi ai comuniştilor? Cine v-a deposedat, ăla trebuie să vă despăgubească, nu oamenii de pe stradă. Nu a avut dreptate?”
Sculptura nu poate fi scoasă din țară
Indiferent dacă rămâne în proprietatea moştenitorilor sau trece în cea a statului, opera lui Constantin Brâncuşi nu poate fi scoasă din ţară pentru că reprezintă un bun de interes naţional.
Foto: InquamPhotos/Octav Ganea
Avocatul proprietarelor Paula Ionescu şi Alina Şerbănescu spune că acestea speră ca tranzacţia să se încheie în termenii stabiliţi în luna martie. Dacă s-ar pune problema unui alt termen, acesta trebuie să fie „rezonabil” şi să nu depăşească sfârşitul anului, a precizat Bogdan Grabowski.
Săptămâna viitoare se vor purta negocieri între reprezentanţii executivului şi cei ai proprietarilor.
Din cei 1.163.032 de euro strânşi până în acest moment, 201.704 de euro au fost donaţi pe pe site-ul campaniei www.brancusiealmeu.ro. 67.526 de euro au venit prin intermediul eMag.ro, 748.350 de euro prin transfer bancar în conturile Ministerului Culturii şi 145.452 de euro prin SMS.
Moştenitorii inginerului Gheorghe Romaşcu, primul proprietar al operei de artă, au cerut iniţial 20 de milioane de euro, iar în urma negocierilor s-a ajuns la suma de 11 milioane. Guvernul a anunţat că dispune de doar 5 milioane de euro şi spera să strângă din donaţii publice restul de șase milioane de euro.
Citiți și: Exclusiv Digi24 | Povestea Cuminţeniei Pământului. Un documentar de Elena Vijulie
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
