De Ziua Națională Constantin Brâncuși, miercuri, faimoasa sculptură "Cumințenia pământului", pentru care statul român a făcut campanie națională de strângere de fonduri în scopul de a o cumpăra, va rămâne ascunsă într-un depozit, în timp ce Ministerul Culturii va celebra viața și opera celebrului artist prin proiecţia unor holograme 3D și ceremonii care au costat 40.000 de euro.
Miercuri, 19 februarie, Ministerul Culturii organizează la Muzeul Național de Artă al României, cu ocazia Zilei Naționale Constantin Brâncuși, „tururi ghidate în sala Brâncuși” și ”Tur Ghidat pentru oficialități”, iar la ora 19 va avea loc un spectacol de proiecții holografice și mapping, în curtea Palatului Regal.
Celebra lucrare a lui Brâncuși, pentru care statul a făcut chetă printre cetățenii săi, nu va fi expusă.
Cumințenia pământului se află în proprietatea Paulei Ionescu şi a Alinei Şerbănescu, moştenitoarele inginerului Gheorghe Romaşcu. De ziua lui Brâncuși, lucrarea nu va putea fi expusă deoarece Ministerul Culturii nu a plătit asigurarea de 2.000 de euro pentru expunerea sculpturii, a susținut avocatul proprietarilor, Bogdan Grabowski, într-un interviu acordat publicației online Cultura la Dubă.
Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a anunțat că există discuţii pentru ca statul să cumpere Cuminţenia Pământului, însă Bogdan Garbowski a infirmat declarațiile ministrului, afirmând că „este o minciună”, potrivit sursei citate.
Bogdan Gheorghiu a declarat, marți, că cei din conducerea Muzeului de Artă nu au reușit să ajungă la un acord cu proprietarii sculpturii.
„Știți foarte bine că obiectul e în proprietate privată și în lipsa acestui acord nu vom putea avea expusă mâine Cumințenia pământului. Orice transport al unui obiect de patrimoniu are niște costuri legate de asigurare, de aceea discuțiile sunt mult mai complicate, se pot ridica la sume amețitoare. Eu am atâtea muzee în subordine și nu pot să vă răspund punctual fiecare cost al unei operațiuni sau al unei mutări de patrimoniu”, a explicat ministrul.
Cumințenia pământului se află în acest moment într-un depozit, într-o locație secretă. Statul român nu știe unde este și nici nu poate afla, decât dacă își dorește ca ea să fie expusă public, așa cum s-a întâmplat în ultimii 6 ani, la Muzeul Național Cotroceni, Banca Națională Română, Muzeul Național de Artă al României.
Asigurarea plătită pentru expunerea la Muzeul de Artă s-ar fi ridicat la 2000 de euro pe lună.
Irina Rimes și "domnul Brâncuși"
Pe 13 februarie, Ministerul Culturii a anunțat cu surle și trâmbițe că artista Irina Rimes a fost desemnată ambasador onorific al Zilei Constantin Brâncuşi 2020. Decizia sa a stârnit un val de critici din partea oamenilor de cultură și a opiniei publice.
Ministrul Bogdan Gheorghiu a explicat la Digi24 de ce cântăreața din Republica Moldova a fost aleasă pentru a promova Ziua Brâncuși.
"Vrem ca tinerii să devină consumatori de produse culturale, să fie atrași de cultură. Colaborăm cu modelele tinerilor, care se bucură de încrederea și simpatia lor. Îi mulțumesc Irinei Rimes pentru că acțiunea și-a atins scopul. Toată lumea vorbește despre acest eveniment și despre Brâncuși. Altfel, ar fi fost o mediatizare foarte palidă.
Intenționăm să schimbăm modul de comunicare cu tinerii, să schimbăm canalele. Am implicat reprezentanți din medii diferite. Este și scriitorul Alex Ștefănescu. Încercăm să ne adresăm tuturor. Nu trebuie să se supere nimeni pentru că încercăm să-i atragem pe tineri colaborând cu modelele care se bucură de încrederea lor.
Facem și noi pași înspre tineri înainte de a-i judeca că nu sunt atrași de fenomenul cultural. Este doar un prim pas. Orice acțiune poate fi analizată, pot fi păreri pro și contra. Important e că am creat dezbatere, multă efervescență în jurul acestui subiect. Am încercat să profităm de popularitatea Irinei Rimes pentru a promova fenomenul cultural.
Poate multă lume din domeniul cultural, foarte familiarizată cu ideeea de Brâncuşi, poate nu ştia cine este Irina Rimes. Este win-win", a declarat ministrul Culturii.
Încercarea eșuată a statului de a intra în posesia sculpturii
Statul român a lansat demersurile pentru achiziţionarea sculpturii în 2014. Preţul pentru achiziţia operei „Cuminţenia pământului”, negociat de Ministerul Culturii din vremea Guvernului Cioloş şi actualii proprietari ai sculpturii, moştenitorii inginerului Gheorghe Romaşcu, era de 11 milioane de euro.
Suma de cinci milioane de euro ar fi trebuit să fie alocată de Guvern, iar restul de şase milioane de euro, din colectă publică. În cele din urmă, tranzacţia nu a mai avut loc, iar banii trebuie returnaţi celor care au făcut donaţii pentru opera de artă. Termenul de returnare a fost amânat însă în fiecare an, iar acum banii ar trebui dați înapoi până la sfârșitul lui 2020.
Realizată în 1907, "Cuminţenia pământului", alături de opere precum "Sărutul" şi "Rugăciunea" marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.
"Cumințenia pământului", o operă cu un trecut încărcat
"Cuminţenia pământului" este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă şi retrocedată după 51 de ani şi un proces îndelungat al familiei colecţionarului cu actualul Muzeu Naţional de Artă al României.
Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului - grotele Savonnières), a fost evaluată la suma de 20 de milioane de euro în septembrie 2014, când a fost pusă în vânzare, Ministerul Culturii fiind invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune.
Redactor: Iulia Iancu
