DACIA PLANT. Afacerea pornită cu 100 de dolari și cu plante tămăduitoare din România
O sută de dolari şi ce oferă natura. Cu acestea, plus multă muncă, au plecat la drum doi antreprenori din Braşov care au decis să dezvolte o afacere de suplimente alimentare de la producţie până la desfacere. După 15 ani, business-ul a ajuns să genereze milioane de euro, iar secretul a fost dezvoltarea prin investiţii permanente. Sergiu Voicu a mers să-i cunoască pe oamenii din spatele numelui Dacia Plant.
„Totul era foarte frumos, de multe ori plecam de la şcoală sau chiar chiuleam de la şcoală şi plecam cu 2-3 saci şi ne întorceam cu sacii plini de plante în spinare”, povestește Călin Ianța, fondator al companiei Dacia Plant.
„Voiau să lucreze cu plante, erau foarte pasionaţi. Ei îşi culegeau plantele. Era clar că nu aveau bani să le cumpere. Le culegeau, le alegeau, le uscau în camera de cămin. Făceau extracte, tincturi, creme, unguente şi le vindeau în cămin”, detaliază Dana Bobiț, director de culturi în cadrul Dacia Plant.
„De când eram studenţi la Silvicultură şi culegeam plante pentru tincturi de pe dealurile bunicilor, intuiam valoarea naturii în procesul de vindecare al finţei umane”, spune Traian Ionescu Heroiu, acționar la Dacia Plant.
„În 2000 l-am cunoscut pe Călin, unul dintre acţionari. A venit la laboratorul unde lucram. Şi sincer, la prima vedere nu mi-a inspirat foarte multă încredere, era un tânăr cu un păr creţ, nişte zulufi, o figură foarte nevinovată. Îmi făcusem speranţe că a venit un om de afaceri şi de acum laboratorul nostru o să aibă desfacere, clienţi. Mi-a spus: Cumpărăm plante. Şi când mi-a spus: Cumpărăm 2 kg, atunci toată energia mea s-a dus”, poveștește Dana Bobiț.
Doi ani mai târziu, pasiunea pentru plante şi leacuri naturale chiar s-a transformat în idee de afacere. O afacere care avea să le aducă notorietate, dar şi profit.
„Am mers, am povestit cum să-i spunem la firmă, cum să facem şi am decis să fie Dacia Plant”, rememorează Călin Ianța, fondator al companiei.
Firma are ca siglă lupul dacic. Reprezintă în primul rând tradiţia. „Noi ne tragem toată puterea din natură şi din tradiţiile româneşti”, arată Claudia Burghelea, director de marketing.
Sergiu Voicu, jurnalist Digi24: „Aici produsul final este gata, se bagă în recipiente şi pleacă spre vânzare. Dar vrem să aflăm povestea de început”.
O afacere începută în garaj
Traian Ionescu Heroiu, administrator: Povestea Dacia Plant începe în 2002, acum 15 ani.
Sergiu Voicu: Startul unde a fost? Primul laborator sau prima cultură, de unde a venit?
Traian Ionescu Heroriu: A fost aici, în Braşov, în casa unuia dintre asociaţi, Călin Ianţa. O casă în Scheiul Vechi al Braşovului şi în care, în garajul ei, s-au făcut primele macerate de tincturi, iar în bucătăria casei, una mare cât un leaving al unui apartament modern, se făcea ambalarea lor. Ţin minte că primele etichete le făceam tipărind pe autocolante A4 şi apoi le tăiam cu cutterul şi le lipeam manual.
Investiţia de început a fost de doar 100 de dolari, bani pe care tinerii au reuşit să-i împrumute de la părinţi.
- Ce reuşeaţi să faceţi cu acei 100 de dolari la început? Cum arăta investiţia în business cu acei 100 de dolari?
- A fost primul drum la Bucureşti pentru a cumpăra nişte sticluţe şi o cantitate minimă de alcool, povestește Traian Ionescu Heroiu. Primele ambalări le făceam cu o cană de inox şi turnam în sticlutele produselor.
La scurt timp producţia s-a dezvoltat. La început bazată pe tincturi, apoi extinsă cu ceaiuri. Afacerea creştea şi avea nevoie de investiţii mai mari şi sprijin financiar. Aşa au apărut primii investitori.
„Ei aveau vise multe, mari, şi nu ştiau cum să le spună, să le pună în practică”, spune Dana Bobiț.
- Cum era piaţa în acel moment?
- Piaţa era foarte puţin dezvoltată, practic nu exista o cultură, o competiţie, şi tot ce produceai se vindea, spune Traian Ionescu Heroiu.
- Erau prieteni foarte buni de-ai mei, de suflet, şi m-au rugat să îi ajut să treacă într-o altă etapă a dezvoltării companiei. Le-am făcut strategia şi un plan de dezvoltare, povestește, la rândul său, Radu Ionescu Heroiu, în prezent acționar. Am decis să cumpărăm 50% din acţiuni şi să punem în aplicare acel plan, continuă el.
- Câţi bani aţi băgat prima oară?
- Noi când am cumpărat după un an, jumătate din acţiunile companiei, am plătit echivalentul a 5000 de dolari, spune Traian Ionescu Heroiu.
- Aţi vândut apoi o parte!
- Da. După aproximativ 2 ani, le-am revândut acţiunile pe care le-am luat de la acţionarii iniţiali cu suma de 200 de mii de euro.
- Este o perioadă în care am decis să fie pe picioarele lor şi să continue fără noi această companie. Dar după aceea am fost chemaţi într-o altă etapă..., povestește Radu Ionescu Heroiu.
- Am cumpărat apoi după alţi 5 ani acţiunile cu aproape 1 milion de euro, adaugă Traian Ionescu Heroiu.
- Care este valoarea companiei acum?
Valoarea companiei acum este în zona a 15 milioane de euro.
- De ce aţi ales Bodul, locul în care ne aflăm noi ? vrea să afle Sergiu Voicu, jurnalist Digi24.
- Când am cumpărat aici, în Bod, aici în casă, respectivul ne-a dat posibilitatea să plătim în rate, pentru că nu aveam posibilităţi financiare, şi după ce am făcut contractul cu el şi am cumpărat acea casă, ne-a destăinuit că el chiar culege plante, pe care le usucă, iar podul lui era plin de plante.
- Cu ce aţi început?
- Am început cu tincturile, am continuat cu ceaiurile, în 2007 comprimatele, în 2010 siropurile, urmând ca în 2012, am adus şi un supliment la linia de sucuri, detaliază Lucica Ghimbășan, director de calitate.
- Câte comprimate ieşeau pe poarta fabricii în 2007 şi cum arată acum situaţia?
- Am început în 2007 cu 1500 de bucăţi de comprimate pe zi, având o singură maşină de comprimate, și ajungând în cei 10 ani la 400 de mii de bucăţi pe zi, achiziţionând între timp încă o maşină de comprimat rotativă.
„Noi tot ceea ce am câştigat am reinvestit”, spune Radu Ionescu Heroiu.
„Am creat linii tehnologice de îmbuteliat automate, am achiziţionat omogenizator, un granulator, un numărător”, detaliază Lucica Ghimbășan, director de calitate.
- Dvs aţi venit aici să vă ocupaţi de culturi. Cu ce aţi început?
- Prima cultură a fost o cultură de trandafiri pentru petale, apoi am înfiinţat cultura de coacăz negru şi cultura de lavandă, spune Dana Bobiț, directorul pentru culturi. Am început pe 1000 mp.
- Cum v-aţi extins şi pe câte hectare sunteţi acum?
- Acum cultivăm pe 5,2 hectare.
În plus, Dacia Plant dă acum de lucru şi altor 50 de cultivatori din întreaga ţară.
„Noi producem seminţele, le dăm către cultivatori, avem contracte cu respectivii, şi preluăm materia primă după ce vedem că s-au respectat toate normele contractual de la ei”, explică Liviu Ungureanu, director general la Dacia Plant.
„Am salvat plante medicinale pe cale de dispariţie din flora spontană, am extins soiuri autohtone şi am mărit suprafeţele cultivate cu plante medicinale, sprijinind în acest fel cultivatorii independenţi”, arată Daniela Bobiț.
„Noi folosim, pe lângă reţeţe tradiţionale româneşti, şi reţete din medicina tradiţională chinezească sau aiurveană. Suntem nevoiţi să luăm materii prime şi din Asia, de acolo de unde este şi reţeta”, precizează Liviu Ungureanu.
Sergiu Voicu, jurnalist Digi24: Avem medicina plantelor, plante medicinale. Sunt sute de mii de plante ce pot fi folosite în medicină şi nu numai. Câte dintre acestea sunt folosite de dvs aici, la Dacia Plant?
- Noi folosim peste 250 de specii de plante. Peste 80% sunt din flora spontană şi cultivate în România. 20% sunt plante importate, care nu au condiţii favorabile de dezvoltare în România, arată Dana Bobiț.
- Cât durează din momentul în care planta ajunge la dvs, până când iese comprimatul gata în cutie spre vânzare?
- Durata cred că este de jumătate de oră. Până ajunge în procesul de fabricaţie şi ajunge în produsul finit. Comprimat, spune Lucica Ghimbășan.
- Atât de repede?
- Da, foarte repede!
- Avem formule pe care noi le-am creat. Avem formule tradiţionale româneşti pe care noi le-am pus în practică, spune Liviu Ungureanu, directorul general de la Dacia Plant.
- Cât munciţi pentru astfel de reţete?
- Cam trei luni este minim, spune Călin Gârlea, doctor cercetător.
Un produs extrem de inovator - nu mai este nimeni în piaţă cu acest produs - este propolisul cu argint coloidal.
„Am dezvoltat categoria cu spray-uri, tocmai pentru o utilizare foarte uşoară simplă”, spune Claudia Burghelea, director de marketing.
- Care reţetă implică cel mai mare număr de plante?
- Avem o reţetă cu 100 de plante, spune cercetătorul Călin Gârlea.
- Ce plante folosiţi şi la ce sunt ele bune?
- Leuşteanul îl folosim la ciorbă... Dar este şi o plantă medicinală, pentru cei cu probleme respiratorii. Sânzienele sunt pentru afecţiunile glandei tiroide. Coada-calului, tot din flora spontană, pentru rinichi. Creţişoara este o plantă recomandată în afecţiunile ginecologice. Foarte multe femei au devenit mămici datorită creţişoarei. Brânca este un brand reprezentativ pentru firma noastră. Brânca Ursului este un stimulent al funcţiei sexuale, dar în acelaţi timp este şi o plantă revigorantă, care virilizează, detaliază Dana Bobiț.
„Medicina alternativă este una preventivă prin excelenţă, dar poate vindeca afecţiuni de la cele mai banale, la cele mai grave”, spune cercetătorul Călin Gârlea.
Criza ca oportunitate
Criza economică a fost un hop mare pentru multe companii din România şi au fost ani la rând în care firmele au avut de suferit.
- Cum a fost în cazul vostru, cum aţi trecut peste criză?
- În domeniul în care activăm noi, al suplimentelor alimentare, nu a fost criză economică. Produsele considerate suplimente alimentare, în perioada crizei, au avut de câştigat, pentru că au luat puţin câte puţin din marja aşa-ziselor medicamente, considerate mai scumpe, explică Traian Ionescu Heroiu.
„Criza am luat-o ca pe o oportunitate. Am luat-o ca pe o provocare. Am făcut o strategie ca atunci când firmele se contractă în piaţă, noi să ne expansionăm. Imobile ieftine, terenuri ieftine, noi ne-am dezvoltat”, adaugă Radu Ionescu Heroiu, acționar. Am reuşit însă să obţinem în perioada aceea cele mai bune preţuri la mâna de lucru şi la materiale. Am investit foarte mult în perioada crizei, spune acționarul.
- Cât?
- Câteva milioane de euro.
- După anul 2012, când am avut creşteri şi producţii de la an la an tot mai mari şi dezvoltare mai mare, a fost o perioadă de trei ani, până în 2015, în care a trebuit să ne reinventăm şi ăsta a fost cel mai greu lucru, mărturisește Traian Ionescu Heroiu.
- Primul pas a fost diversificarea produselor, punctează Claudia Burghelea, directorul de marketing. Când am lansat tinctura de propolis fără alcool, ne-am dublat cifra la nivelul de tincturi.
- Avem nouă sortimente de sucuri, dintre care zmeură, afin, dulce-acrişor. A prins foarte bine gama asta de sucuri şi chiar şi dulceaţa, menționează Traian Ionescu Heroiu.
Compania a ajuns la aproape 250 de suplimente alimentare, sucuri şi gemuri, din fructe şi plante netratate şi neprelucrate chimic.
„Noi suntem vegetarieni, noi nu mâncăm carne de 25 de ani şi avem convingerea că ceea ce mânânci, aia eşti, aia devii. Gemuri si dulceţuri fără zahăr şi sucurile toate sunt fără zahăr. Gama de afine sunt certificate bio de către noi, sunt cultivate aici, în Bod, pe terenurile noastre. Toate sunt din fructe româneşti, iar ca şi conservant este siropul de struguri, care este tot natural şi pasteurizarea se face la 60 de grade”, spune Traian Ionescu Heroiu.
Mai mult, antreprenorii braşoveni vor să extindă producţia şi să reînivie o fabrică din perioada comunistă.
- Intenţionaţi să deschideţi o linie de producţie de gemuri în apropiere de Braşov. Chiar aţi cumpărat o linie de producţie pentru a face o fabrică de gemuri, dulceţuri şi sucuri...
- Am cumpărat centrul regional de colectare fructe. Acolo se fabrica Zmeurica şi Brifcorul.
- Acel sirop de zmeură şi sucul pe care îl beam în perioada comunistă?
- Da, vrem să reînviem o tradiţie locală cu o poveste de succes. O să avem mai multe produse alimentare, spune Radu Ionescu Heroiu.
- Vom avea ceaiuri la plic. Acum în decembrie achiziţionăm şi o maşină pentru ceaiuri la plic şi ne dezvoltăm şi în zona asta, dezvăluie Claudia Burghelea, directorul de marketing.
- Am reuşit să intrăm în top branduri româneşti direct pe poziţia 51. Iar din punct de vedere al firmelor cu produse alimentare, pe locul 7 ca brand românesc”, spune Liviu Ungureanu, director general al Dacia Plant.
- Unde sunteţi în piaţă, unde vă poziţionaţi?
- În piaţă suntem în top 5 companii româneşti, precizează Traian Ionescu Heroiu.
- Spre piaţa internaţională v-aţi dus?
- De doi ani ne interesăm şi de pieţele internaţionale. Avem colaborări în Spania, în Italia şi mai nou avem un distribuitor în Orientul Mijlociu, spune Liviu Ungureanu.
- După primul an firma avea vânzări în jurul a 3000 de lei pe lună. 35 de mii de lei pe an, își amintește Traian Ionescu Heroiu. Acum sperăm să închidem anul 2017 cu 6 milioane 500 de mii de euro, adaugă el.
Din depozitele Dacia Plant de la Bod pleacă în fiecare zi 20 de mii de unităţi de produs. 50% dintre ele sunt comprimate, 25% sunt tincturi, iar diferenţa este reprezentată de ceaiuri, sucuri şi siropuri. Compania braşoveanu a fost prima din domeniu care a introdus suplimentele alimentare în hipermarketuri şi supermarketuri. În plus, s-a implicat şi în campanii de educaţie pentru copii.
- Aici vin copiii şi învaţă plantele, le fotografiază. Ne-am dus la şcoli şi i-am învăţat plante. Le-am spus că plantele pot fi medicament şi pentru trup, şi pentru suflet şi că pot folosite şi în amenajări de spaţii, spune Dana Bobiț.
- Aţi scos pe piaţă şi o enciclopedie a plantelor. Aţi venit cu un fel de manual.
- Noi preferăm să îi spunem album de artă. Este un album prin care vrem să facem şi educare. Oamenii să fie conştienţi de puterea binefăcătoare a plantelor, de aceea este transmisă informaţia într-un mod prietenos, simplu de înţeles, dar cu substanţă, subliniază Claudia Burghelea.
- Ce este mai greu în jobul ăsta de antreprenor?
- Cel mai greu în jobul de antreprenor este să nu te crezi prea deştept, crede Traian Ionescu Heroiu. Cred că asta este cel mai greu pentru un antreprenor care reuşeşte. Uită că este un om la fel ca toţi ceilalţi.
- Nu avem afaceri cu statul. Nu avem implicaţii politice. Şi atunci totul este munca noastră, conchide Radu Ionescu Heroiu.
Dezvoltarea rapidă pe care ne-o dorim în România vine și din iniţiativă şi dorinţa de a pune lucruri în mişcare. Iar antreprenorii sunt osatura care susţine o societate și o categorie aparte de oameni: competitivi şi inovativi, nu îşi tratează activitatea ca pe un serviciu, ci ca pe o pasiune. Aceștia sunt eroii campaniei Digi24 „România Fast Forward”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
