Cum arată Alba Iulia la 95 de ani de la Unire

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Simbolul oraşului, simbolul României Mari, este Sala Unirii. Cei 1.228 de delegați au luat aici decizia istorică de unire a Transilvaniei, Banatului, Crișanei și a Maramureșului cu Romania.

„Ea a suferit unele modificări pentru a i da valoarea pe care o merita. A fost amplasată înăuntru o pictură pe pânză care ocupă cele două galerii, galeria voievizilor şi galeria personalităţilor”, explică Liviu Zgârciu, istoric la Muzeul Național al Unirii.

Capitala Marii Uniri este astăzi un orăşel cochet care se mândreşte cu cea mai mare şi mai frumoasă cetate medievală din Sud Estul Europei. Miile de turişti fotografiază încântaţi fortăreaţa restaurată. Alba Iulia avea o cu totul altă înfăţişare la 1 Decembrie 1918. Era împărțită în două zone distincte, una închisă de ziduri groase, care proteja instituţiile și locuinţele celor înstăriţi, şi alta destinată oamenilor de rând.

Puţini ştiu că oraşul a găzduit şi o premieră culturală pentru România. „În ciuda faptului că era mic şi că nu era o asezare urbană dezvoltată, exista totuşi o viaţă culturală intensă, în sensul că aici a avut loc, în 1898, prima proiecţie cinematografică din Transilvania”, spune Tudor Roșu, istoric la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

După 95 de ani de la Marea Unire, Alba Iulia are altă faţă arhitectonică şi o populaţie mult mai mare.

„La 1918 Alba Iulia mai era doar un mic orăşel de provincie, cu o populaţie sub 10 mii de locuitori. Era în primul rând garnizoană, era un oraş militar, iar vechea vatră a oraşului se mutase în zona oraşului de jos, ceea ce numim azi oraşul de jos”, precizează Tudor Roșu.

Timpul nu a adus numai schimbări în bine însă. Unele simboluri ale oraşului nu mai sunt.

Este şi cazul Hotelului Hungaria care a fost demolat, în locul lui construindu-se un bloc de locuinţe.

Alte clădiri au rezistat însă unui secol care a trecut peste ele.

Dacă la începutul secolului XX în Palatul Justiţiei funcţiona Tribunalul, astăzi în clădire îşi au sediul Prefectura, Consiliul Judeţean şi Curtea de Apel.

Aspectul nou al oraşului îl dă mai ales cartierul Cetate. S-a născut odată cu un proiect de construcții masive care a dat la sfârșitul anilor 1980 forma de astăzi a Cetăţii Unirii.