Cum arată Alba Iulia la 95 de ani de la Unire

USB-C devine încărcătorul oficial pentru dispozitive în Uniunea Europeană

Sute de mașini și mii de case au fost confiscate în 2024 de la infractori

Carburanții se scumpesc de la 1 ianuarie. Cât va costa litrul de benzină și de motorină

Prognoza meteo de Revelion

Un an de la tragedia de la Ferma Dacilor

Răsturnare de situație: șoferul din Argeș care a intrat cu mașina în pietoni e acuzat de tentativă de omor. Ce au descoperit polițiștii

O familie întreagă a pierit pe „Drumul morții”, la Suceava: a intrat cu mașina într-o cisternă și a luat foc. Imaginile tragediei

Zeci de copii la spital, după ce s-au jucat cu petarde și artificii. Medicii trag un semnal de alarmă: „Rămân cu sechele pe viață”

Vasile Bănescu: „Patriarhul Daniel nu are nicio simpatie pentru extremism. Detestă populismul”. Ce spune despre preoții „propagandiști”

Simbolul oraşului, simbolul României Mari, este Sala Unirii. Cei 1.228 de delegați au luat aici decizia istorică de unire a Transilvaniei, Banatului, Crișanei și a Maramureșului cu Romania.

„Ea a suferit unele modificări pentru a i da valoarea pe care o merita. A fost amplasată înăuntru o pictură pe pânză care ocupă cele două galerii, galeria voievizilor şi galeria personalităţilor”, explică Liviu Zgârciu, istoric la Muzeul Național al Unirii.

Capitala Marii Uniri este astăzi un orăşel cochet care se mândreşte cu cea mai mare şi mai frumoasă cetate medievală din Sud Estul Europei. Miile de turişti fotografiază încântaţi fortăreaţa restaurată. Alba Iulia avea o cu totul altă înfăţişare la 1 Decembrie 1918. Era împărțită în două zone distincte, una închisă de ziduri groase, care proteja instituţiile și locuinţele celor înstăriţi, şi alta destinată oamenilor de rând.

Puţini ştiu că oraşul a găzduit şi o premieră culturală pentru România. „În ciuda faptului că era mic şi că nu era o asezare urbană dezvoltată, exista totuşi o viaţă culturală intensă, în sensul că aici a avut loc, în 1898, prima proiecţie cinematografică din Transilvania”, spune Tudor Roșu, istoric la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

După 95 de ani de la Marea Unire, Alba Iulia are altă faţă arhitectonică şi o populaţie mult mai mare.

„La 1918 Alba Iulia mai era doar un mic orăşel de provincie, cu o populaţie sub 10 mii de locuitori. Era în primul rând garnizoană, era un oraş militar, iar vechea vatră a oraşului se mutase în zona oraşului de jos, ceea ce numim azi oraşul de jos”, precizează Tudor Roșu.

Timpul nu a adus numai schimbări în bine însă. Unele simboluri ale oraşului nu mai sunt.

Este şi cazul Hotelului Hungaria care a fost demolat, în locul lui construindu-se un bloc de locuinţe.

Alte clădiri au rezistat însă unui secol care a trecut peste ele.

Dacă la începutul secolului XX în Palatul Justiţiei funcţiona Tribunalul, astăzi în clădire îşi au sediul Prefectura, Consiliul Judeţean şi Curtea de Apel.

Aspectul nou al oraşului îl dă mai ales cartierul Cetate. S-a născut odată cu un proiect de construcții masive care a dat la sfârșitul anilor 1980 forma de astăzi a Cetăţii Unirii.