CONFIND CÂMPINA. Povestea extraordinară a românului care a pornit de la un service auto și a ajuns un mare industriaș
Dezvoltarea unei ţări se obţine cu muncă şi idei. Ea e adusă de oameni cu proiecte îndrăzneţe care pun lucrurile în mişcare. Mulţi sunt anonimi pentru publicul larg, dar munca lor este cea care contează. În România există poveşti de succes, construite prin efort şi determinare. Reuşitele acestor oameni sunt însă şi câştigurile ţării. Este ceea ce-și propune să arate campania Digi24 „România Fast Forward”.
Numele Confind Câmpina sau al antreprenorului Ioan Simion sunt puţin spre deloc cunoscute publicului larg din România. Totuşi, este o poveste extraordinară a unui om şi a unei idei plecate după Revoluție de la zero, de la şurub si piuliţă, şi ajunsă acum la vânzari de 70 de milioane de euro din echipament petrolier. Nu s-a oprit aici și a căutat alte oportunități de investiţii - sănătatea și agricultura.
Sergiu Voicu, jurnalist Digi24: La „România Fast Forward” încercăm să aflăm poveştile de succes ale oamenilor de afaceri din România. Încercăm să aflăm cum s-au dezvoltat companiile cu capital românesc. Astăzi suntem la Câmpina şi vrem să desluşim povestea Confind. Bună ziua. Când şi cum a început totul ?
Ioan Simion, antreprenor: Confind-ul s-a înfiinţat în 1991, deci are 27 de ani de existenţă. Eu ca individ am lucrat toată viaţa în industria de petrol sau ceva legat de industria de petrol. Sau echipamente din industria de petrol, cum sunt şi acestea. Nişte instalaţii pentru uscarea gazului, tratarea gazului, sunt nişte absorbere. În 90, 91, după Revoluţie, când mă gândeam că lucrurile se vor schimba radical, nu ştiam noi ce înseamnă capitalism, dar am îndrăznit şi am făcut o firmă. Primele lucruri pe care le-am făcut au fost reparaţii la Dacii. Că nu ne venea în cap altceva. Un atelier de reparat Dacii. Un fel de service. Pentru că nu aveam spaţiu, nu ştiam cum să procedăm, nu aveam bani. Pe urmă, treptat, treptat, când am văzut că lucrurile nu sunt chiar aşa de simple, am început să mă orientez către ce echipamente de piese, ce componente ar putea fi făcute pentru industria de petrol, pe care eu o cunoşteam foarte bine.
Sergiu Voicu, jurnalist Digi24: Domnul Ene Constantin a fost primul angajat al Confind şi între timp a devenit şi acţionar minoritar al acestei firme. Cum a fost începutul, atunci în 92, de când sunteţi dvs în companie?
Constantin Ene, director general Confind: A fost puţin dificil. Nu ne-am dus banii acasă, ci tot ce am avut am investit aici. Pornind de la nişte magazii şi spaţii pe care le-am închiriat, de tablă.
Sergiu Voicu: Cine avea capital atunci?
Ioan Simion, antreprenor: Eu toată viaţa am trăit din CAR, iar în 89 la Revoluţie, tot din CAR mi-am cumpărat d-aia şi d-aia şi d-aia. Nu aveam capital să facem ce ştiu eu ce minune.
Sergiu Voicu: Cu cât aţi început?
Ioan Simion: Nici nu mai ştiu cum era atunci, dar cred că ceva de genul 25 de mii de lei.
Sergiu Voicu, jurnalist Digi24: Vă aduceţi aminte primele contracte din companie, primele comenzi?
Constantin Ene, director general Confind: Primele contracte din companie, că aşa a şi început firma, prin dotarea cu nişte maşini second-hand de prelucrări mecanice, unde executam diferite lucrări simple pentru activitatea de petrol.
Au început de la șurub și piuliță
Ioan Simion, antreprenor Confind: Să nu râdeţi de mine. am început cu şuruburi. Şi am cumpărat un prim strung, vechi bineînţeles. Am dat pe el 2.000 de lei, îmi aduc aminte şi acum. Şi cu strungul ăla am început să facem diverse piese.
Sergiu Voicu: Şi unde le vindeaţi?
Constantin Ene: Le vindeam la bazele de aprovizionare ale petrolului.
- Era uşor să câştigi o licitaţie în anii 90?
Ioan Simion: Era uşor de câştigat o licitaţie şi puteam câştiga foarte mult pentru că aveam regiile foarte mici şi atunci şi preţurile erau foarte mici. După ce am depăşit acest moment ca piese de legătură, ca şuruburi şi piuliţe, am început să confecţionăm şi piese ceva mai importante.
Petrolul, afacere de suflet. Ce a însemnat criza
Ioan Simion, antreprenor: Multă lume avea nevoie de piese pentru mentenanţă şi atunci noi am început să fabricăm piese de compresor, de pompă. Toate pentru industria petrolieră. Ştiam cum să le facem.
Constantin Ene, director general Confind: Am trecut la o gamă niţel mai superioară. Am început să facem supape, segmenţi, pistoane, benzi portante, tiji. Am început apoi să facem piese de legătură pentru pompele de adâncime. După cinci ani de zile am explodat cu două produse. Am trecut de la piese de schimb la două produse. Am făcut acele staţii de benzină în campuri. Staţii transportabile de benzină. În interiorul unui camp este un rezervor de 10 - 12 mii de litri care la unele este secţionat pentru două tipuri de carburant, cu piston. Şi care au prizat foarte mult în 1995 la noi în ţară.
Ioan Simion: Ne-am dezvoltat, în ani de zile. Astfel încât în 2008, înainte de criză, am ajuns la maximul pe care l-am atins noi, adică 71 de milioane de euro şi 1500 de salariaţi.
Sergiu Voicu: Foarte mulţi! Pentru Câmpina probabil cel mai mare angajator?
Ioan Simion: Cel mai mare angajator din Câmpina.
Criza avea să fie o trezire într-o nouă realitate.
Constantin Ene, director general Confind: Am avut o cădere, dar nu totală. Ne-am dus cam 70% faţă de anul 2008. Ne-am revenit în 2009, 2010. Am ajuns să facem în lei cam aceeaşi producţie ca în 2008, dar nu în valută.
Sergiu Voicu: Ce aţi făcut să creşteţi din nou?
Ioan Simion: Am muncit de ne-au sărit ochii. De dimineaţa de la 7 până seara la 7-8 sunt numai în fabrică. Nu ştiu ce se întâmplă în oraş decât noaptea.
Încercările pentru compania din Câmpina nu s-au terminat după ajustarea economiei. A fost nevoită să mai facă faţă şi unui nou context geopolitic, nefavorabil. Până în 2014, 70% din totalul producţiei pleca la export. Confind vindea echipament petolier în Rusia, Republica Moldova, Irak, Kazahstan şI Sudan.
Sergiu Voicu: Cât exportaţi acum?
Ioan Simion, antreprenor: A scăzut extrem de mult, avem cam 10%, din cauza embargoului impus Rusiei.
Pe lângă relaţia reconfigurată cu Rusia a mai urmat şi căderea cotaţiilor la ţiţei care a dus la reducerea investiţiilor în exploatarea zăcămintelor.
Ioan Simion a început în aceste condiţii diversificarea afacerilor.
Spital ridicat prin reinvestirea profitului. Marea Moartă de la Poiana Câmpina
Sergiu Voicu: Un lucru foarte interesant în strategia dvs de dezvoltare a afacerii a fost aceea de a nu păstra doar această componentă de producţie de echipament petrolier. Aţi decis să faceţi un spital în Câmpina. Aţi decis în plus să vă extindeţi şi pe domeniul agriculturii. Care a fost gândirea de business? De ce aşa?
Ioan Simion: Nu a fost o gândire de business, a fost una de viaţă. Şi am zis că două domenii sunt importante pentru oameni: sănătatea fără de care nu se poate trăi şi mâncarea fără de care nu se poate trăi. Agricultura!
Spitalul SanConfind a luat ființă în aprilie 2015. Un spital pe care Ioan Simion a decis să Îl construiască ca reacţie la nemulţumirile personale faţă de spitalele de stat.
Ioan Simion, antreprenor Confind: Nu mi-a plăcut niciodată ce se întâmplă în sistemul de sănătate din România. Eu nu am fost internat niciodată în spital, nici măcar o zi sau o oră. Dar am fost cu părinţii şi m-a enervat la culme atmosfera, atitudinea.
Mai mult, antreprenorul a vrut să valorifice apele sărate ale izvoarelor din zonă şi astfel să readucă la viaţă tratamentele balneare în staţiunea Poiana Câmpina.
Iuliana Barbu este director de comunicare la spitalul SanConfind din Poiana Câmpina. „Izvorul a fost datat în anul 1500, iar oamenii luau pământ amestecat cu apă şi îl puneau pe locurile dureroase pentru a se trata. Nu a mai investit nimeni în aceste izvoare cu apă sărată şi ar fi păcat ca oamenii să nu poată beneficia de ce înseamnă apa sărată”, spune Iuliana Barbu.
„Am concesionat 3 km pătraţi de subsol. După ce m-am documentat prin Franţa şi alte părţi şi am văzut ce se întâmplă la Marea Moartă şi cum se foloseşte apa sărată, încărcată cu săruri minerale. Apa din mare are cam 30 de grame de sare la litru. Apa noastră are 320 de grame (de sare) la litru, iar Marea Moartă are aproape 400. Sunteţi aproape de Marea Moartă. Tratamentele sunt în consecinţă”, spune Ioan Simion.
„Printre altele conţine şi calciu, magneziu, care ajută pacienţii în special la bolile artrozice”, detaliază Simona Fătulescu, medic recuperare la spitalul SanConfind din Poiana Câmpina..
Pentru ce fel de tratamente se aplică şi ce categorii de pacienţi?
„Aproape toate categoriile de pacienţi. Spondilozele cervico-doxo-lombare, coxartrozele, dar şi în boli reumatismale mai deosebite. În boala Parkinson, în accidentele vasculare cerebrale, la pacienţii cu traumatisme cranio-cerebrale, cu semipareze sau tetrapareze. Și pentru aceştia avem inclusiv elevator”, explică doctorița Fătulescu.
„Pe lângă apa sărată, avem şi nămolul de Techirghiol, certificat la Paris și care face foarte bine în tratamentele medicale. În afară de recuperare medicală şi imagistică, avem deschis şi un laborator de analize. Avem cabinete în ambulatoriu de dermatologie, endocrinologie, pneumologie, pediatrie, gastroenterologie, ginecologie. Completat foarte bine de secţia de maternitate”, adaugă Iuliana Barbu, directorul de comunicare de la spitalul SanConfind.
Sergiu Voicu, jurnalist Digi24: Am văzut chiar acum, sunt doi bebeluşi născuţi chiar astăzi aici.
- Am avut două operaţii de cezariană, la prima oră, spune Sonia Stavarache, moașă în maternitatea SanConfind.
- Câţi bebeluşi au venit pe lume aici în spitalul dvs?
- De la începutul anului - 30 de bebeluși.
Sergiu Voicu: Ce fel de intervenţii chirurgicale pot avea loc aici ?
Oana Dumitrescu, medic specialist obstetrică ginecologie: Intervenţii ginecologice, laporoscopice, naşteri naturale sau prin cezariană, în care soţul poate asista atât la naşterea naturală, cât şi la cezariană. Soţul poate sta cu mama până la final şi poate sta cazat efectiv.
Sonia Stavarache, moașă în maternitatea SanConfind: La noi în maternitate mămicile care vin să nască beneficiază de costuri mult mai mici faţă de alte localităţi, faţă de Bucureşti la mai puţin de jumătate din preţ.
Sergiu Voicu: Ne puteţi da şi un interval ca să înţelegem ce înseamnă aceste costuri?
Sonia Stavarache: Între 3000 şi 5000 de lei.
Sergiu Voicu: Aveţi planuri de extindere?
Iuliana Barbu, director de comunicare la SanConfind: Da, avem planuri de extindere. Secţia de chirurgie, cabinete de ambulatoriu pentru toate specialităţile, va fi camera de gardă pentru urgenţe.
Investiții. Agricultură de vârf cu doi angajați
Omul de afaceri Ioan Simion are în plan pe lângă investiţia deja făcută de 22 milioane de euro în spitalul de 11 mii de metri pătraţi, să ridice şi un hotel dedicat pacienţilor.
Industriaşul din Câmpina a investit în 2013 şi în agricultură. Cu 2,5 milioane de euro a înfiinţat Agroserv Confind la Balş, în judeţul Olt. Cu banii a cumpărat 250 de hectare de teren, spații de stocare cu o capacitate de 8.000 de tone și echipamente agricole.
Ioan Simion, antreprenor Confind: Avem toată gama de maşini, toate cumpărate de noi, din profitul Confindului.
„Această suprafaţă de 250 de hectare este lucrată de mine şi încă o persoană, un mecanizator. Culturile care predomină sunt cereale, grâu, rapiţă, floarea-soarelui”, spune Florinel Sima, inginer horticultor.
Ioan Simion, antreprenor Confind: Mă gândeam, dar nu am ajuns încă în faza aia, să dezvolt lanţul. Nu să vând grâul la Caracal sau în port, ci să îl folosim ca hrană pentru animale, să facem ferme şi apoi să valorificăm carnea.
„Ne gândim să ne facem un sistem de irigații performant, cu pivoţi rotativi, căci acesta este un sistem foarte modern şi uşor de manipulat”, completează inginerul Florinel Sima.
Confind Câmpina, pe profit de 26 de ani
Sergiu Voicu, jurnalist Digi24: Sunteţi de 26 de ani antreprenor în România. Cum este să fi om de afaceri într-o ţară într-o permanentă schimbare?
Ioan Simion, antreprenor Confind: Dacă nu ţii cont de nimic şi îţi vezi de treaba ta, merge. Cel mai important lucru pe care pot să îl spun despre noi este că nu am lucrat niciodată cu statul. Am lucrat cu oricine, dar cu statul nu.
Sergiu Voicu: A fost un atu în aceşti 26 de ani?
Ioan Simion: Am rezistat fără să lucrăm cu statul. Și aş vrea ca şi de acum încolo să nu lucrez cu statul. Aud numai lucruri rele de o astfel de colaborare şi m-am ferit mereu de o astfel de colaborare. Întotdeauna am respectat legea, bună sau rea. Dar ne-am străduit să nu încălcăm nimic, să dorm liniştit, să nu am probleme cu nimeni.
Sergiu Voicu: Nu aţi întârziat niciodată o plată de impozit?
Ioan Simion: În 27 de ani am plătit totul la zi.
Sergiu Voicu: Sunteţi un om împlinit?
Ioan Simion: Da.
Sergiu Voicu: Aveţi vreun regret?
Ioan Simion: Că trece timpul. Părinţii mei sunt muncitori şi nu a avut cine să mă ajute, să mă împingă, să mă tragă de urechi. Şi am înţeles încă de la liceu că dacă nu muncesc şi nu încerc să mă dezvolt singur, nu am altă şansă.
Citiți aici alte reportaje din campania „România Fast Forward”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
