UE sprijină reformele din Serbia. Președinta Comisiei Europene promite 1,5 miliarde de euro finanțare

Alexandru Gologan Data publicării: Data actualizării:
ursula vucic
sursa: profimediaimages.ro/

Serbia este unul dintre cei mai avansaţi candidaţi la aderarea în Uniunea Europeană și va primi 1,5 miliarde de euro finanțare dacă va îndeplini programul de reforme promis, susține preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen. 

Într-o conferinţă de presă după întrevederea cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic, şefa executivului european a calificat agenda de reformă prezentată de Belgrad drept excelentă şi a anunţat că Serbia va primi anul acesta o prefinanţare de 110 milioane de euro, din totalul celor 1,5 miliarde de euro promise, bani care fac parte din „Planul de creştere pentru Balcanii de Vest", prin intermediul căruia sunt alocate 6 miliarde de euro: 2 sub formă de granturi şi 4 ca împrumuturi pentru ţările din regiune.

„Doresc să vă mulţumesc pentru munca depusă în domeniul reformelor. Este o agendă excelentă. Serbia are potențialul să devină un lider în industria bateriilor şi are sprijinul deplin al Bruxelles-ului pentru atingerea acestui obiectiv. Vom lucra împreună la proiecte ambiţioase care vor crea noi locuri de muncă", a declarat Von der Leyen.

Preşedinta CE a estimat că o astfel de cooperare ar putea contribui la crearea a 20.000 de locuri de muncă şi la adăugarea a 6 miliarde de euro pe an la PIB-ul Serbiei.

„Serbia nu va schimba principalele obiective ale politicii sale externe şi aici mă refer la calea noastră europeană, la efortul nostru pentru o Serbia europeană", a declarat preşedintele Vucic.

Deşi apăra integritatea teritorială a Ucrainei, Belgradul nu a impus sancţiuni Rusiei. Chiar şi vicepremierul sârb Aleksandar Vulin, unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai preşedintelui Vucic, a declarat joi, la summitul BRICS desfăşurat în oraşul rus Kazan, că ţara sa vrea să facă parte din grupul BRICS.

Planul Comisiei vizează promovarea reformelor solicitate de UE, astfel încât Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Serbia să se poată integra pe deplin în UE. Serbia şi Kosovo trebuie, de asemenea, să avanseze în negocierile dificile pentru normalizarea relaţiilor lor, un proces care nu a înregistrat progrese în ultimii ani.