Salariul mediu net a depășit 1.000 de euro. Ministrul Câciu: trebuie să crească și cel median. Lobby pentru impozitarea progresivă
Salariul mediu net a depăşit 1.000 de euro pe lună şi este momentul ca nivelul median al salariilor angajaţilor români să se ridice şi el iar mijlocul scalei salariale, spune Ministrul Investiţiilor, fost al Finanțelor, Adrian Câciu. Ministrul face lobby pentru introducerea impozitării progresive, adică o măsură administrativă de creștere a salariului median la nivel național, față de dinamici economice reale.
Câştigul salarial mediu net a fost 5.185 lei, în luna martie a acestui an, potrivit unui comunicat dat azi de Institutul Național de Statistică (INS), cu doar 6,8% mai mare decât în martie 2023.
”Salariul mediu net de peste 1000 euro va deveni normalitate în 2024. Iată că cifrele de la Institutul Naţional de Statistica ne confirmă acest lucru: Salariul mediu net a depăşit 1000 euro/lună, ajungând la 1.043 euro în valoare nominală”, a scris Adrian Câciu pe Facebook, citat de news.ro.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene precizează că este acum momentul ca nivelul median al salariilor angajaţilor români să se ridice şi el iar mijlocul scalei salariale să fie cât mai apropiat de media generală pe ţară.
Ce este salariul median
Salariul median ține cont și de câți oameni au o anumită valoare a salariului, deci nu o medie valorică a salariilor. Potrivit unui calcul media, doar 15% dintre salariații cu normă întreagă din România ar câștiga peste salariul mediu calculat de INS, ceea ce face ca salariul median să reflecte mult mai bine situația câștigurilor din țară, vizavi de puterea reală de cumpărare la nivelul întregii populații.
Salariul median, luat în calcul la stabilirea salariului minim pe economie
Ministerul Muncii a făcut ieri public că va schimba metoda de calcul pentru stabilirea salariului minim pe economie. Așa cere o Directivă CE pe care guvernul României vrea să o transpună în legislația națională.
Statele membre folosesc valori de referință orientative pentru a ghida evaluarea gradului de adecvare a salariilor minime legale. În acest scop, ele pot folosi valori de referință orientative utilizate în mod obișnuit la nivel internațional, cum ar fi 60 % din salariul median brut și 50 % din salariul mediu brut și/sau valori de referință orientative utilizate la nivel național.
Calculul politic - impozitarea progresivă
Sporirea salariului net median, cerută de ministrul Câciu (PSD) se poate face și prin măsuri administrative, fiscale, nu neapărat natural, la nivelul pieței muncii. Măsura în acest sens sugerată în prezent în public atât de către guvern, cât și de sindicate, este trecerea la impozitarea progresivă, care ar crește taxarea salariilor peste medie și ar scădea sau ar lăsa la fel, după decizie politică, taxarea salariilor mai mici.
Altfel, faptul că se amână această mișcare, care ar duce teoretic bani la bugetul de stat, aflat în dificultate din cauza nealinierii cheltuielilor din anul electoral cu veniturile obținute de la populație pentru ele, este doar rezultatul unei aparente neînțelegeri de natură ideologică între partidele de guvernământ. Însă există o întrebare despre cât va dura aceasta, de vreme ce toate părțile implicate în decizia politică tind către un acord. Nu mai devreme de ieri, același ministru Câciu a declarat că în 1923 guvernul liberal Brătianu a introdus introdus impozitarea progresivă pe venitul global, în contextul în care PNL spune că renunțarea la cota unică de impozitare ar reprezenta o „linie roșie” peste care nu poate trece la guvernare.
Nevoie mare de bani la stat
Deficitul bugetar a depășit 2% din PIB doar în primul trimestru al acestui an. Deși veniturile statului au crescut cu peste 15%, acestea nu țin pasul cu cheltuielile statului asumate de guvern în anul electoral, care au crescut cu peste 22%, arată execuția bugetară.
Nu mai departe de azi, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a arătat că deși economia României se dovedește destul de solidă, principala vulnerabilitate rămâne poziţia fiscală, în condiţiile în care deficitul fiscal s-a înrăutăţit până la 5,9% din PIB în 2023 (pe cash). Cheltuielile publice sunt aşteptate să crească în continuare, în contextul majorării salariilor în sistemul public şi a pensiilor, sprijinind consumul dar riscând să creeze un deficit şi mai mare în 2024, avertizează BERD.
