România pierde din cauza infrastructurii deficitare. Portul Constanţa performează mult sub potenţial
România nu a avut în perioada 2016 - 2022 o strategie coerentă de dezvoltare a transporturilor navale. Mai mult, activitatea Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (CNAPM CT) nu s-a desfăşurat într-un mediu stabil şi pe baza unor indicatori cheie de performanţă, care să asigure folosirea eficientă a resurselor şi implementarea unui plan adecvat de dezvoltare pe termen lung a portului constănţean, relevă concluziile unui audit al Curţii de Conturi (CC).
Potrivit raportului, în perioada ianuarie 2016 - decembrie 2022, România nu a avut o strategie coerentă de dezvoltare a transporturilor navale. Demersurile întreprinse la nivelul României nu au fost în interesul extinderii infrastructurii maritime, iar acest lucru se vede cel mai bine în portul Constanța, unde potențialul economic uriaș este subexploatat.
"Activitatea CNAPM CT nu s-a desfăşurat într-un mediu stabil şi pe baza unor indicatori cheie de performanţă, adaptaţi specificului activităţii, care să asigure folosirea eficientă a resurselor şi implementarea unei strategii adecvate de dezvoltare pe termen lung a Portului Constanţa. În perioada auditată au avut loc numeroase schimbări în managementul companiei. Conducerea Companiei a fost asigurată preponderent de administratori şi directori provizorii, ale căror contracte de mandat/administrare nu au cuprins obiective şi criterii de performanţă care să facă posibilă monitorizarea eficientă a performanţei managementului de către autoritatea publică tutelară", precizează Curtea de Conturi.
Deşi Portul Constanţa beneficiază de o poziţie geografică avantajoasă, România s-a situat sub media europeană din punct de vedere al cantităţii de marfă manipulată. Nici la capitolul pasageri, portul românesc nu stă mai bine.
"Terminalul de pasageri al Portului Constanţa a fost subutilizat în perioada auditată. Comparativ cu alte porturi europene, numărul pasagerilor care au făcut escală în Portul Constanţa a fost nesemnificativ şi a scăzut faţă de anul 2016, cu impact negativ asupra rezultatelor din această activitate. Compania are în administrare terenuri nevalorificate prin închiriere, dar şi terenuri nesistematizate, neincluse în circuitul economic. Acestea constituie un potenţial major de dezvoltare a Portului Constanţa, care ar putea contribui semnificativ la creşterea veniturilor companiei şi la consolidarea rolului strategic al portului în regiune", se arată în raportul CC.
Gradul de realizare a investiţiilor nu a atins un nivel care să conducă la modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii învechite a Portului Constanţa şi implicit, la creşterea atractivităţii şi competitivităţii. Cu excepţia anului 2022, CNAPM CT nu şi-a îndeplinit obligaţia legală de a utiliza peste 50% din veniturile proprii obţinute din exploatarea infrastructurii portuare pentru întreţinerea, repararea, modernizarea şi dezvoltarea acesteia. Pentru a se asigura sustenabilitatea dezvoltării pe viitor a Portului Constanţa sunt necesare investiţii suplimentare în reţeaua de drumuri, căi ferate şi căi navigabile interioare.
