România e verde doar pe hârtie. Nici vorbă de independență energetică. De ce avem prețuri mari la curent
Statistic, la capitolul energie „verde” stăm bine, ponderea acesteia (24,48%) în consumul final al României fiind peste media UE (24%). Dar acest lucru nu este obținut ca urmare a vreunei creșteri semnificative a puterii instalate în centrale hidro, eoliene și solare, ci a închiderii unor unități pe cărbune și hidrocarburi.
Pe fondul acestor închideri, din 2019, România este importator net de energie electrică. Sigur avem și scurte perioade de export, dar la prețuri mai mici decât la import, cel puțin așa arată un audit al Curții de Conturi efectuat la Ministerul Energiei în perioada 2022-2023.
În acest interval producția de electricitate a scăzut cu 12,44%, după închiderea unor capacități cu o putere instalată 4.848 MW (2.680 MW pe cărbune și 2.168 MW pe hidrocarburi). Închiderea acestora nu a putut fi acoperită de noile unități verzi, ce totalizau doar 37,56 MW.
Nu mai suntem independenți energetic din 2019
Potrivit auditului, România nu mai este independentă energetic din 2019, exporturile făcându-se când pe piața externă era deja excedent de energie (bătea vântul și era soare și acolo, nu doar la noi), iar importurile, pe perioade nefavorabile exploatării centralelor verzi.
O soluție, zice raportul, ar putea fi stocarea energiei electrice. Raportul de țară privind clima şi dezvoltarea pentru România al Grupului Banca Mondială, prezentat recent, arată că până în 2030, țara noastră ar urma să aibă o capacitate de stocare a energiei electrice în baterii de 4 GW, respectiv 11 GW până în 2050.
Cât avem acum? O „baterie” de 7 MW, la Căciulați, Ilfov.
Avem curent scump pentru că nu avem investiții
Auditul arată că producătorii de energie electrică nu și-au atins investițiile planificate (doar între 5,48% și 51,25%). Obiectivul privind sporirea puterii instalate verzi pentru 2022, cu încă 1.816 MW, conform Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021 – 2030, a fost atins doar în proporție de, atenție, 0,64%.
În aceste condiții, România a înregistrat cea mai mare creștere a prețului electricității la nivelul UE-27 în semestrul II 2022 (+112,35%), comparativ cu perioada similară a anului 2021.
În final, reamintim, dacă mai era cazul, că România nu are în acest moment o Strategie Energetică Națională și nici politici energetice asumate.
