Grevă generală și proteste în Grecia. Sindicatele promit că acțiunile vor duce țara într-un punct mort
O grevă națională organizată de angajații din sectorul public și privat amenință să paralizeze Grecia miercuri, în condițiile în care Guvernul pro-business al premierului Kyriakos Mitsotakis este supus unei presiuni tot mai mari pentru a gestiona criza costului vieții.
Sindicatele, care cer „salarii decente” în contextul creșterii explozive a prețurilor de consum și al inegalităților, au promis că greva de 24 de ore va duce țara într-un punct mort, cu proteste planificate în orașe din întreaga țară.
Activitatea guvernamentală, școlile, spitalele și transportul public, inclusiv serviciile feroviare și feriboturile, sunt afectate de acțiunile sindicale, care au început marți cu greve ale angajaților din presa de stat și privată.
Liderii sindicali au acuzat administrația de centru-dreapta că nu a reușit să combată inflația în creștere și susțin că majorarea costului vieții a erodat standardele de trai.
„Costul vieții este enorm, iar salariile noastre sunt la pământ, în timp ce costurile ridicate ale locuințelor i-au pus pe tineri într-o poziție tragică”, a declarat Yannis Panagopoulos, liderul principalului sindicat din sectorul privat, GSEE.
Ca și alte grupuri sindicale, GSEE a acuzat Guvernul că „refuză să ia măsuri semnificative care să asigure lucrătorilor condiții de trai decente”.
Grecii cu venituri mici trebuie să se descurce cu un salariu minim de sub 900 de euro pe lună, într-o țară unde prețurile la retail, telecomunicații și energie sunt printre cele mai mari din Europa, scrie The Guardian.
Opoziția de stânga a susținut frecvent că cei vulnerabili sunt obligați să plătească „prețuri britanice cu salarii ca în Bulgaria”.
Recent, Mitsotakis a promis să crească salariul minim la 950 de euro, însă, pe fondul creșterii costurilor locuințelor, a fost criticat că măsura este insuficientă într-o societate unde diferența dintre bogați și săraci s-a accentuat în ultimii ani.
Greva generală contrastează puternic cu progresul economic al Greciei, care a ieșit din criza datoriilor ce aproape a dus la ieșirea sa din zona euro.
Țara a înregistrat unele dintre cele mai mari rate de creștere din Europa, UE prognozând o creștere economică de 2,1% în 2024, puțin sub cea de 2,3% prevăzută de FMI, dar mare decât creșterea de 0,8% prognozată pentru zona euro.
Șomajul a scăzut, de asemenea, de la un nivel de aproape 30% la 8,3%, cel mai mic din ultimii 20 de ani. Redresarea a fost accelerată de turismul record, care reprezintă peste 20% din PIB-ul național și unul din cinci locuri de muncă.
Dovezi ale acestei redresări au fost evidențiate luni, când Mitsotakis a anunțat că, în 2025, Grecia va rambursa anticipat 5 miliarde de euro din împrumuturile contractate în timpul crizei, acordate de UE și FMI pentru a menține țara pe linia de plutire.
Descriind rambursarea ca pe un semn al redresării fiscale a țării, premierul a declarat la o conferință de afaceri din Atena că acest pas „subliniază încrederea noastră în finanțele publice și reflectă angajamentul nostru față de disciplina fiscală”.
Deși Grecia are unul dintre cele mai mari raporturi datorie-PIB din Europa, ministerul de Finanțe afirmă că veniturile obținute prin combaterea cu succes a evaziunii fiscale vor contribui, de asemenea, la reducerea poverii.
Cu toate acestea, redresarea economică rămâne departe de realitatea grecilor afectați de tăierile bugetare și creșterile de taxe impuse pentru a evita falimentul în timpul crizei.
„Este o poveste de succes care nu se traduce în câștiguri reale pentru oamenii obișnuiți”, a spus Yannis Koutsomitsis, analist politic. „Există multă anxietate, deoarece multora le este greu să facă față situației. Din nou și din nou, acest sentiment este remarcat în sondaje, alături de opinia generală că acesta este un guvern care nu a înțeles gravitatea situației.”
