Fundația Roma pentru Europa: Ignorarea romilor pe piața muncii sabotează competitivitatea țărilor UE
Cu aproape două milioane de muncitori care se retrag anual de pe piața muncii, viitorul economic al Uniunii Europene depinde de recunoașterea potențialului neexploatat al comunității rome.
Europa se confruntă cu o criză acută a forței de muncă. Fostul premier italian Enrico Letta avertizează că îmbătrânirea populației, ratele scăzute ale natalității și lipsa constantă a muncitorilor pun în pericol viitorul economic al continentului. Mario Draghi, fostul președinte al Băncii Centrale Europene, estimează că aproape două milioane de muncitori vor dispărea anual de pe piața muncii europene în următorii 15 ani. Nici migrația și nici inteligența artificială nu par să ofere soluții suficiente pentru a compensa acest declin, arată Politico, citând Fundația Roma pentru Europa.
Un potențial neexploatat
În această criză a forței de muncă, UE a trecut cu vederea o soluție aflată „la îndemână”: comunitatea romă. Cu aproximativ 6 milioane de persoane – echivalentul populației Danemarcei sau Finlandei – romii reprezintă cea mai mare, mai tânără și cu cea mai rapidă creștere minoritate din Europa. „Flexibili, rezilienți și cu spirit antreprenorial, romii oferă exact dinamismul de care Europa are nevoie pentru a-și revigora forța de muncă”, arată Fundația.
Conform Băncii Mondiale, integrarea completă a romilor pe piața muncii ar putea adăuga miliarde de euro la PIB-ul Europei. În România și Bulgaria, includerea romilor ar putea crește PIB-ul cu până la 4%, datorită ratelor mai ridicate de angajare, consumului crescut și bazei fiscale lărgite.
Acest potențial economic este cu atât mai semnificativ, având în vedere demografia comunităților rome. Aproape 40% dintre romii din România au sub 15 ani, comparativ cu doar 15% din populația generală. În Ungaria, proporția copiilor sub 15 ani este de trei sau patru ori mai mare în rândul romilor decât al altor grupuri etnice. Această generație în creștere ar putea deveni o parte vitală a forței de muncă europene – dacă li s-ar oferi șanse egale, mai arată sursa citată.
Bariere sistemice
Cu toate acestea, tinerii romi se confruntă cu obstacole majore în accesul la educație și locuri de muncă. Discriminarea sistemică și lipsa sprijinului îi împing pe mulți în școli subfinanțate, cu resurse minime și profesori necalificați, limitându-le sever oportunitățile. Drept urmare, 56% dintre tinerii romi nu merg la școală, la muncă sau la cursuri de formare, un procent mult mai mare decât al semenilor lor din UE.
Un test pentru liderii UE
Acest potențial demografic uriaș și barierele cu care se confruntă romii reprezintă un test real pentru angajamentul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a revitaliza forța de muncă europeană. Investițiile în educație, formarea profesională și sprijinul pentru antreprenoriat sunt esențiale pentru integrarea romilor.
Sprijinirea spiritului antreprenorial al comunităților rome – adesea singura soluție pentru a-și crea mijloace de trai – poate aduce beneficii majore economiei europene. Scheme de împrumuturi sociale, incubatoare de afaceri și rețele de mentorat ar putea ajuta antreprenorii romi să depășească barierele și să creeze locuri de muncă în propriile comunități.
Beneficiile economice depășesc costurile
Unii ar putea argumenta că integrarea romilor necesită investiții semnificative, dar câștigurile economice – de la un PIB mai mare la o piață a muncii mai rezilientă – depășesc cu mult costurile. În contextul unei forțe de muncă în scădere, Europa nu își mai poate permite să excludă această minoritate.
Investiția în incluziunea romilor nu este doar o chestiune de echitate, ci o necesitate strategică pentru reziliența economică a Uniunii Europene, conchide sursa citată.
